„Dacă ești român, sărăcia fuge după tine. Dacă stai în Vaslui, te prinde cel mai rapid”

0

„În 1995, cel mai sărac județ din România era Vaslui. Cel mai sărac județ astăzi este tot Vaslui numai că diferența de dezvoltare este una enormă. Adică, în 1995, Vaslui avea 62 la sută din media PIB ului per capita la nivel național și Bucureștiul, care era cel mai bogat, avea 143%, deci raportul dintre cel mai sărac cel mai bogat era cam de 2 și ceva. Azi, Vaslui are 40 și ceva la sută din media națională, iar Bucureștiul are 260 la sută din media națională. Raportul e cam de unu la 5. Practic discrepanțele regionale s-a accentuat foarte puternic în ultimii 30 de ani”, spune Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu pentru Hotnews.ro. Concluzia sa nu poate fi decât una singură: „Disparitățile între regiuni în cei 30 de ani de tranziție s-au accentuat”.

„Chiar am avut o recent o analiză pe această temă. În 1995, cel mai sărac județ din România era Vaslui. Cel mai sărac județ astăzi este tot Vaslui, numai că diferența de dezvoltare este una enormă. Adică, în 1995, Vaslui avea 62 la sută din media PIB ului per capita la nivel național și Bucureștiul, care era cel mai bogat avea 143%, deci raportul dintre cel mai sărac cel mai bogat era cam de 2 și ceva. Azi, Vaslui are 40 și ceva la sută din media națională, iar Bucureștiul are 260 la sută din media națională. Raportul e cam de unu la 5. Practic discrepanțele regionale s-a accentuat foarte puternic în ultimii 30 de ani”, spune Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu pentru Hotnews.ro. Concluzia sa nu poate fi decât una singură: „Disparitățile între regiuni în cei 30 de ani de tranziție s-au accentuat”.

„Care sunt soluțiile sau ce se poate face? Eu cred că o cerință obligatorie pentru a putea reduce din aceste decalaje este să dezvolți infrastructura. Dacă ne uităm spre exemplu de ce foarte mulți investitori s-au localizat în Transilvania sau pe partea vestică a țării o să vedem că argumentul principal e legat de proximitatea geografică de piețele vestice! 

Un alt exemplu – a propos de ce cât de mult contează infrastructura și cât de mult poate schimba lucrurile: Mi-aduc aminte acum mai mulți ani de zile când mergeam la Iași, air pista aeroportului de acolo era foarte scurtă. Când aterizai, aveai senzația că s-a pus o frână foarte puternică și că urma să intri în lanul de porumb. Acum, Aeroportul de acolo s-a modernizat – e o pistă mare pe care pe care pot ateriza și avioane mai mari. Lucrurile s au schimbat și dacă ne uităm la Iași și o să vedeți că deja Iașiul e un pol de investitori. 

Dacă noi nu reușim să conectăm partea estică a țării, care e cea mai săracă, de celelalte regiuni istorice va fi foarte greu să avem dezvoltare acolo. Investitorii vor veni dacă statul investește acolo în infrastructură. Și sunt foarte multe opțiuni pentru investiții: nu doar fonduri locale, ci și bani europeni. Până la urmă e și o chestiune de management local, de autorități locale. Omul sfințește locul… 

Evident, sunt destul de multe exemple în țară, chiar în zonele rurale, unde investițiile în fonduri europene făcute de oameni cu viziune au făcut o mare mare diferență. Evident că în zonele mai sărace și politicul a jucat un rol important. Dependența de ajutoarele sociale i-a ținut cumva într-o zonă destul de obscură din punct de vedere economic. Dar, cred că viziunea de la nivel central e de asemenea importantă pentru a mobiliza cumva acele zone pentru a ajunge acolo cu o infrastructură”, mai spune economistul șef al  Raiffeisen Bank în interviul amintit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here