Gradul de reciclare pentru deşeurile municipale rămâne la un nivel scăzut în județ: 11,76% în anul 2020, în 2021 12,72 %; în 2022 17,79 %

În urma evaluării efectuate de Agenția Europeană de Mediu, Comisia Europeană a emis în luna iunie 2023 un raport de identificare timpurie a statelor membre expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele pentru 2025 privind reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale și respectiv, reciclarea deșeurilor de ambalaje. În cadrul raportului se realizează și o evaluare preliminară a probabilității ca statele membre să atingă obiectivul privind reducerea depozitării deșeurilor municipale la mai puțin de 10 % până în anul 2035.

 Conform prevederilor Directivei 2008/98/CE privind deșeurile și ale Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, pentru îndeplinirea obiectivelor, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se ajunge la:

• minimum 55 % în ceea ce privește pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale;

• minimum 65 % în ceea ce privește reciclarea volumului total al deșeurilor de ambalaje și

• obiective minime în ceea ce privește reciclarea materialelor specifice conținute în deșeurile de ambalaje: 75 % pentru hârtie și carton, 70 % pentru sticlă, 50 % pentru aluminiu, 50 % pentru plastic și 25 % pentru lemn.

Se constată diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește performanțele de reciclare, distanța unor țări față de obiective fiind foarte mare, astfel acestea necesitând a depune eforturi mai mari pentru realizarea reformelor (de exemplu în ceea ce privește: tratarea deșeurilor biologice, colectarea separată, calitatea datelor etc.)

Conform raportului mai sus menționat, 10 state membre riscă să nu îndeplinească obiectivele pentru 2025 privind deșeurile municipale și volumul total al deșeurilor de ambalaje – Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Ungaria, Lituania, Malta, Polonia, România și Slovacia.

Conform Agenției Europene de Mediu, se poate aștepta în mod rezonabil ca aceleași state membre să nu îndeplinească nici obiectivul de pregătire pentru reutilizare și reciclare de 60 % stabilit pentru 2030, dacă nu se depun eforturi suplimentare, inclusiv o punere în aplicare mai rapidă a politicilor și a reformelor adoptate la nivel european și național.

Atingerea țintei de minim 55% în ceea ce privește pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale trebuie să aibă în vedere introducerea sau extinderea capacității efective de colectare separată și tratare a deșeurilor biologice, întrucât acestea reprezintă cel mai important flux de deșeuri (aproximativ 34 % din deșeurile municipale). De asemenea, utilizarea deșeurilor biologice ca îngrășăminte sau pentru producerea de biogaz poate contribui la asigurarea obiectivelor climatice la nivel european în ceea ce privește menținerea/îmbunătățirii solului și respectiv asigurarea securității energetice.

Comisia Europeană a prevăzut și alte măsuri, pe care statele membre le pot lua în vederea atingerii obiectivului pentru 2025 în ceea ce privește deșeurile municipale, după cum urmează:

creșterea ratelor de captare și a calității colectării separate a deșeurilor la nivel municipal, prin utilizarea unor sisteme de recompense și sancțiuni financiare;

încurajarea gospodăriilor să sorteze deșeurile, autoritățile asigurând frecvențe mai ridicate de colectare pentru fluxurile separate decât pentru deșeurile mixte;

utilizarea întregului spectru de măsuri economice pentru reducerea depozitării și incinerării deșeurilor (de exemplu, taxe de depozitare și de incinerare, plata în funcție de cantitatea de deșeuri generată, scheme de returnare a garanției);

utilizarea eficace a fondurilor UE pentru dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor;

revizuirea/respectarea programele naționale de prevenire a generării de deșeuri;

organizarea de activități de sensibilizare a populației (gospodării, angajați, elevi/studenți sau turiști), pentru a spori implicarea cetățenilor într-o mai bună gestionare a deșeurilor.

În drumul către atingerea țintei de 65% pentru reciclarea deșeurilor de ambalaje, statelor membre li se permite să îndeplinească până la 5% din obiective prin scăderea cotei de ambalaje de vânzare reutilizabile introduse pe piață pentru prima dată și reutilizate ca parte a unui sistem de reutilizare a ambalajelor, iar în ceea ce privește ambalajele de lemn, pentru acestea trebuie să se ia pe deplin în considerare repararea în vederea reutilizării.

Mai multe state membre riscă să nu atingă unul sau mai multe obiective specifice pentru materiale, materialul plastic fiind în stadiul cel mai critic.  Conform datelor Eurostat, în anul 2021, fiecare cetățean european a generat aproximativ 188,7 kg de deșeuri de ambalaje, din care 35,9 kg erau deșeuri din ambalaje de plastic. Cu toate acestea, din cele 120,7 kg de deșeuri de ambajale reciclate per capita, doar 14,2 kg/capita erau deșeuri din material plastic.

 Însă România riscă să nu îndeplinească obiectivele specifice nici pentru sticlă sau metale.

Și pentru acest obiectiv, Comisia Europeană a prevăzut măsuri ce pot fi adoptate de statele membre:

îmbunătățirea continuă a colectării separate, prin asigurarea unor sisteme de returnare a garanției și a unor sisteme de colectare separată (în zonele publice și comerciale) la un procent cât mai mare de populație, precum și efectuarea unor campanii ample de sensibilizare;

îmbunătățirea sistemelor de colectare separată a materialelor plastice prin creșterea capacităților de sortare și tratare a plasticului;

creșterea eforturilor în vederea implementării unor sisteme de reutilizare a ambalajelor;

îmbunătățirea colectării datelor privind volumul de ambalaje introduse pe piață și creșterea asumării responsabilității extinse pentru finanțarea colectării, a sortării și a reciclării deșeurilor.

 În ceea ce privește obiectivul de reducere a cantității de deșeuri depozitate la cel mult 10 % până în 2035, Directiva (UE) 2018/850 introduce și o interdicție de depozitare a deșeurilor colectate separat, inclusiv a deșeurilor biodegradabile.

Rata medie de depozitare a deșeurilor municipale în UE era de 23% în 2020, în interiorul UE persistând diferențe semnificative: opt state membre stocau peste 50 % din deșeurile municipale în depozite de deșeuri, trei dintre acestea raportând rate de peste 70 %.

În total, 13 state membre sunt încă departe de obiectivul de a reduce la maximum 10 %, până în 2035, cantitatea de deșeuri municipale stocate în depozite de deșeuri: Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Spania; această deficiență provine în special din neîndeplinirea pe deplin a obligațiilor de tratare a deșeurilor înainte de depozitarea acestora.

Deși au fost înregistrate îmbunătățiri de la adoptarea Directivei privind depozitele de deșeuri, la finalul anului 2021, pe terioriul Uniunii Europene încă funcționau 1995 de depozite de deșeuri ilegale sau neconforme, care aveau nevoie de reabilitare sau lucrări de adaptare la standardele UE.

Profilul României

Conform ulimelor date Eurostat, cantitatea de deșeuri municipale generată de România  a înregistrat o valoare de 301 kg/cap locuitor în anul 2022,  cu mult sub media EU de 513 kg/cap locuitor, fiind însă în creștere față de perioada anteriaoară. Această situație se poate datora parțial factorilor economici și normelor culturale, dar și colectării defectuoase a datelor privind gestionarea deșeurilor.

Țara noastră încă se bazează în principal, pe depozitele de deșeuri și înregistează un trend ușor crescător în ceea ce privește reciclarea materialelor și incinerarea, în special datorat co-incinerării deșeurilor în fabricile de ciment.

Ratele reduse de compostare a biodeșeurilor ar putea fi îmbunătățite în viitor, prin investițiile prin PNRR, pentru infințarea unor stații de tratare mecano-biologică.

Diferența mare dintre cantitatea de deșeuri generate și cea tratată reprezintă un indicator al acoperirii incomplete a populației rurale și urbane cu servicii de salubritate, datele naționale disponibile la nivelul anului 2019, prezentând o acoperire de 98% în mediul urban și de doar 88% în mediul rural.

România a adoptat la finalul anului 2017 un Plan Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), valabil până în 2025, ce include o derogare de la obiectivul european de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale la 50%.

Însă, principalele obiective/obligații din sectorul gestionării deșeurilor sunt deja prevăzute în legislația națională, precum:

colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă;

obligația producătorilor de deşeuri şi a autorităţilor administraţiei publice locale să atingă:

un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări.

  reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995;

  sistarea activității de depozitare a tuturor depozitelor neconforme municipale;

 permitarea depozitării deşeurilor numai dacă deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic şi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în OG 92/2021;

 valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje;

 reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje:

· 60% din greutate pentru sticlă;

· 60% din greutate pentru hârtie/carton;

· 50% din greutate pentru metal;

· 15% din greutate pentru lemn;

· 22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.

obligația producătorilor de EEE de a asigura o rată de colectare de  minim 65 %, începând cu 2021 și o rată de reciclarea de 80% din lămpile cu descărcare în gaze;

colectarea a minim 45% din deşeurile de baterii şi acumulatori portabili;

obligația operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de tratare a vehiculelor scoase din uz de a asigura, pentru toate vehiculele scoase din uz preluate în vederea tratării, realizarea următoarelor obiective:

· reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa medie pe vehicul şi an;

· reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an.

obligația persoanelor juridice care introduc pe piață anvelope noi şi/sau anvelope uzate destinate reutilizării de colecta anvelopele uzate, în limita cantităților introduse de ele pe piață în anul precedent și de a reutiliza/refolosi/recicla/reșapa şi/sau valorifica termoenergetic întreaga cantitate de anvelope uzate colectată.

Prin PNGD s-au stabilit strategii de creștere a ratelor de reciclare și de respectare a obiectivelor în ceea ce privește depozitele de deșeuri, concentrându-se pe colectarea separată (inclusiv a deșeurilor biodegradabile), tratarea bio-deșeurilor prin compostare sau digestie anaerobă, extinderea rețelei de stații de tratare mecano-biologică (TMB) (până la 1 stație/județ), care să poată trata separat deșeurile generate, pe măsură ce scade generare de deșeuri reziduale.

De asemenea, PNGD a propus un set de instrumente economice care să ajute la îndeplinirea principalelor obiective, care include: implementarea (tardivă, de altfel) a taxei de depozitare; aplicarea sistemului “plătește pentru cât arunci”; îmbunătățirea eficienței schemelor de responsabilitate extinse a producătorului; îmbunătățirea sistemelor de raportare a datelor.  

În acord cu obiectivele PNGD, autoritățile administrative județene și ale municipiului București au întocmit planuri județene de gestionare a deșeurilor (PJGD), cu obiective generale și specifice, ale căror îndeplinire este verificată anual de autoritățile județene de mediu.

În general, planurile județene au prevăzut investiții prioritare cu scopul respectării reglementărilor/directivelor UE și al tranziției către o economie circulară, concentrându-se pe:

modernizarea sistemelor de colectare separată, inclusiv crearea de centre de pregatire pentru reutilizare

implementarea sistemelor de colectare separată a bio-deșeurilor din deșeurile menajere și simulare

implementarea sistemului de colectare separată a textilelor, deșeurilor voluminoase și deșeurilor menajere periculoase

tratarea fluxurilor de deșeuri colectate separat.

     PJGD-urile nu prevăd, însă, investiții în sisteme de incinerare a deșeurilor municipale/deșeurilor reziduale, dar iau în considerare utilizarea/modernizarea sistemelor mecanice ale stațiilor TMB funcționale pentru creșterea gradului de sortare a deșeurilor colectate separat.

      În ceea ce privește depozitele de deșeuri neconforme, România se află în procedură de infringement, autoritățile române planificând accesarea de fonduri pentru închiderea a peste 25 depozite municipale și industriale, neconforme.

          În prezent, datele disponibile atestă că România a avut în 2022 o rată de reciclare de 13,7% a deșeurilor municipale, cu 41,3% mai puțin decât ținta stabilită pentru anul 2025 și o rată de reciclare de 57,9% a deșeurilor de ambalaje, cu 7,1% mai puțin decât ținta stabilită pentru 2025.

    La nivelul județului Vaslui, după monitorizarea implementării Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor în perioada 2021-2022, s-a concluzionat din datele prezentate de autoritățile locale și operatorii de salubritate deșeurilor reciclabile că gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale, calculat ca raport dintre cantitatea reciclată şi cea colectată,  este în creștere în ultimii ani, dar se menține  la un nivel scăzut  comparativ cu ținta europeană stabilită: în anul 2020: 11,76 %; în anul 2021: 12,72 %; în anul 2022: 17,79 %.

      Deși populația întregului județ este conectată la servicii de salubrizare, considerându-se maximal gradul  de contractare a serviciului de salubrizare de către populație, s-au realizat progrese mici în ceea ce privește:

implementarea/extinderea la nivelul întregului județ a sistemului de colectare a deșeurilor reciclabile din poartă în poartă, acest sistem funcționând în special în zonele de case din mediul urban și parțial în unele localități rurale;

colectarea separată a deșeurilor reciclabile menajere şi similare, respectiv a biodeșeurilor și deșeurilor verzi din parcuri și grădini;

colectarea separată a deșeurilor periculoase menajere;

colectarea separată a deșeurilor textile (doar 3 puncte de colectare în județ);

implementarea instrumentelor economice (doar 40% din unități administrativ-teritoriale ale județului Vaslui au raportat aplicarea măsurilor).

      De asemenea, se menține problema (in)corectitudinii informațiilor în ceea ce privește cantitatea anuală generată de deșeuri din construcții și desființări și realizarea unei evidențe corecte a cantităților generate. Actualmente există organizate spații pentru colectarea deșeurilor din construcții și demolări în municipiile Vaslui, Bârlad și Huși și alte 4 comune, dar fără dotările aferente.

     Obiectivele de reciclare pentru 2025 nu sunt doar ambițioase, ci chiar greu de atins din cauza normelor mai stricte de raportare. Biodeșeurile sunt cea mai mare componentă a deșeurilor municipale. Prin urmare, colectarea separată și tratarea a deșeurilor biologice pentru o mare parte a populației este esențială atingerea  obiectivului de reciclare a deșeurilor municipale.

     Astfel, deși era planificată prin PJGD punerea în funcțiune până în 2024, a unei stații de tratare mecano-biologică a deșeurilor (TMB), a unei instalații de compostare și a 3 puncte de colectare, tratare și valorificare a deșeurilor din construcții, nu au fost demarate lucrările de construcție până la această dată. Dar s-au făcut pași în realizarea acestor măsuri din PJGD, Consiliul Județean Vaslui a pregătit aplicația de finanțare care include și construirea acestora prin proiectul „Sprijin în pregătirea aplicației de finanțare pentru proiectul Extinderea sistemului integrat de management al deșeurilor solide în județul Vaslui”, în valoare de 7.353.832,00 lei, finalizată la 31 decembrie 2023.

     Realizarea acestor investiții prin care se reduc semnificativ cantitățile de deșeuri biodegradabile și a deșeurilor din construcții eliminate prin depozitare, cu importante beneficii de protecție a  mediului  vor avea o contribuție importantă la îndeplinirea țintelor stabilite.

       Ca și măsuri luate pentru prevenirea generării deșeurilor la nivelul județului VASLUI amintim proiectele finanțate prin PNRR privind  construirea centre cu aport voluntar și de insule ecologice digitalizate pe 5 fracții, inclusiv biodeșeuri.

        Primăria municipiului Vaslui a semnat contractul  pentru finanțarea proiectului „Construirea de insule ecologice digitalizate” pe un apel lansat în cadrul PNRR, cu valoare totală de peste 5,9 milioane lei.  Proiectul vizează aplicarea principiului „plăteşte pentru cât arunci”, astfel încât până la 31.12.2024 se vor construi, în municipiul Vaslui, 100 de Eco-insule.

      Primăria municipiului Barlad va primi finanțare de peste 5,2 miliane lei pentru  un proiect similar prin care se vor construi 64 de insule ecologice. Astfel trecerea la sistemul de ecoinsule digitalizate (cu cartelă de acces), în locul platformelor clasice, este un pas important spre a avea  orașe curate, civilizate.

     Pentru a dezvolta un management al deșeurilor eficient, prin suplimentarea capacităților de colectare separată, pregătire pentru reutilizare și valorificare a deșeurilor în vederea continuării procesului de conformare cu prevederile directivelor specifice și a tranziției la economia circulară, un număr de 16 autorități publice locale: Pogana, Vinderei, Ferești, Dimitrie Cantemir, Zorleni, Rebricea, Fălciu, Tutova, Tătărăni, Pădureni, Vetrișoaia, Băcani, Gherghești, Stănilești, Epureni, Perieni vor primi finanțare prin PNRR pentru construcția de centre de colectare deșeuri prin aport voluntar (CAV), în valoare de 4,55 milioane de lei/centru colectare (CAV).  

      Astfel, prin funcționarea viitoarelor CAV-uri și insule ecologice în localitățile menționate, precum și prin dezvoltarea sistemelor SGR și Returo la nivel național, ar putea crește rata de capturare a deșeurilor de ambalaje, în special din material plastic. Un ajutor important poate fi aici și sensibilizarea populației pentru colectarea selectivă a reciclabilelor, prin campanii țintite pe diverse categorii sociale.

       Ne bucurăm sa fim alături de cei care gestionează eficient deșeurile, în lupta pentru educație si o responsabilitate mai mare față de mediu și apreciem toate inițiativele care ajută în acest sens.

     Vom continua să vi le aducem în prin plan de fiecare dată și vă mulțumim pentru susținere.

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI VASLUI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.