Camera Deputaților, for decizional, a doptat propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, respectiv Legea arendei. Principala modificare, cerută de marii fermieri, este obligativitatea ca contractele de arendare să fie încheiate pe minim 7 ani, cu excepția unor situații speciale. Trebuie spus că circa 40% din totalul terenului agricol agricol din județul Vaslui e folosit în sistem de arendă de societăți sau intreprinderi individuale.
În aprilie 2022, la Senatul României a fost înregistrată o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, Legea Arendei, având ca inițiatori un grup de deputați PSD, şi care marți, 13 iunie 2023, a primit votul decisiv al deputaților și a fost transmisă președintelui României pentru promulgare. Legea interesează pe mulți dintre proprietarii de terenuri, inclusiv cei vasluieni, dat fiind că la nivelul județului, cea mai mare parte din suprafața de peste 165 de mii de hectare de teren agricol lucrată de către societățile agricole, cele cu personalitate juridică şi intreprinderile individuale, familiale sau persoane fizice autorizate o reprezintă teren luat în arendă. Practic, 40% din suprafața de teren agricol de la nivelul județului Vaslui este teren care face obiectul unui contract de arendă.
Principalele modificări aduse Legii privind închirierea se referă la durata minimă a contractelor de arendă, care a fost stabilită la șapte ani (față de 10 ani, aşa cum cereau ințiatorii propunerii) pentru toate contractele noi, dar nu și pentru cele existente. „Durata minimă obligatorie se impune ca urmare a dreptului, cât şi a obligației arendaşului de a investi în teren, ori orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă de amortizare a investițiilor. (…) propunerea este justificată de rațiunea avută la încheierea contractelor de schimb a terenurilor agricole, şi anume comasarea terenurilor ce implică o eficiență economică ridicată şi o producție crescută, spre deosebire de fragmentarea terenurilor exploatate. De asemenea, creşte controlul asupra lucrărilor agricole, culturilor şi recoltelor”, au justificat inițiatorii, necesitatea modificărilor la Legea Arendei.
Totuşi, legea prevede și situațiile speciale în care contractul de arendare poate înceta, înainte de finalizarea perioadei discutate. Acest lucru se poate întâmpla în caz de deces al arendașului. În această situație, moștenitorii vor fi obligați să mențină contractul de arendare pe toată durata încheiată cu arendașul. De asemenea, contractul se poate finaliza înainte mai devreme, dacă apare obligația de a menține contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate în cazul vânzării terenului respectiv, obligație care revine, desigur, cumpărătorului.
Contractul de arendare poate înceta unilateral, la cererea arendatorului, înainte de împlinirea termenului, în cazul în care arendaşul nu achită plata arendei, care este o obligație esențială a arendaşului.
O nouă precedere a legii interzice subarendarea: „Subarendarea totală sau parțială este interzisă sub sancţiunea nulităţii, cu excepţia schimbului de utilizare a terenului între arendaşi”, se menționează în textul noii legi.
Camera Deputaților a mai eliminat și amendamentul prin care contractele de arendare constituie titlu executoriu: „Contractele de arendare încheiate în formă autentică, precum şi cele înregistrate la consiliul local constituie, în condiţiile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract”.
Legea a fost adoptată cu 254 de voturi „pentru” şi 5 „abțineri”, şi va fi aplicată după promulgarea ei de către preşedintele Iohannis şi publicarea în Monitorul Oficial al României.
