În viitorul apropiat, primarii Ioan Ciupilan, Cristinel Rusu și Eduard Cazacu trebuie să se mobilizeze pentru a-și salva de la „retrogradare” orașele. Un proiect de hotărâre pentru modificarea rețelei de localități de pe tot teritoriul țării este deja în dezbatere în Parlament și are șanse să fie aprobat, iar în noul format cele trei orașe, Huși, Negrești și Murgeni, nu pot nici măcar băga capul pe ușa municipiilor, bașca pe două le paște un șut în fund spre nivelul de comună. Și, că tot veni vorba despre clase, trebuie să știți că noile prevederi nu sunt generoase nici cu celelalte municipii, Vaslui și Bârlad, care au nevoie și ele de acțiuni de revitalizare.
Astfel, rangurile existente ale centrelor urbane se transformă automat în clase: municipiul Vaslui intră în clasa C, adică la municipii reședință de județ altele decât polii regionali, iar municipiile Bârlad și Huși în clasa D, muncipii altele decât polii regionali și reședințele de județ, iar orașele Negrești și Murgeni în simpla clasă E, clasa orașelor. Deci singura modificare mai importantă ar fi urcare în rang a Vasluiului, care acum este municipiu de rangul II, la fel ca Bârladul.
Totul bun până aici, însă când trecem la îndeplinirea condițiilor pentru încadrarea aceasta automată pe clase, se schimbă foaia. Astfel, schimbarea criteriilor minimale pentru acordarea statutului de municipiu și oraș, în fapt declasează municipiul Huși la rangul de oraș, pentru că principalul criteriu este de a avea o populație minimă de 40.000 de locuitori. La fel, pentru a rămâne orașe, Negrești și Murgeni ar trebui să aibă cel puțin 10.000 de locuitori.
În cazul Murgeniului, acesta s-ar putea clasa cu greu într-o categorie „struțo-cămilă” inventată de deputați pentru a mai salva din orașe, și anume categoria „orașe cu caracteristici rurale”, dar și aici trebuie atinși niște indicatori minimali, iar centrul orașului trebuie neapărat refăcut, pentru a arăta, până la urmă, ca un adevărat centru de oraș.
Proiectul de lege impune și un termen – anul 2025, pentru ca aceste localități să poată îndeplini criteriile de încadrare în clase, dar, după acest an, Guvernul poate iniția demersuri de retrogradare.
Schimbarea claselor pentru aceste localități poate avea repercusiuni mari asupra texelor colectate de către administrațiile locale și pentru atragerea proiectelor europene. Cu alte cuvinte, nu prea vor mai fi bani, dacă nu ești municipiu sau oraș.
Belea mare cu hotelurile din județ: n-avem destule stele! Guvernul cere institute de cercetare, dar Murgeniul n-are nici măcar bibliotecă
Trebuie spus că, în acest moment, nu stăm bine deloc nici măcar în ce privește actuala împărțire pe ranguri, dar statul închide ochii, pentru că ar fi zeci de orașe din România care ar ajunge comune, iar unele comune și sate ar fi chiar desființate și încorporate altora mai mari. Astfel, pe Legea 351/ 2001, care fixează Planul de Amenajarea al Teritoriului Național și care a suferit multe modificări și actualizări în decursul anilor, municipiul Vaslui nu îndeplinește condițiile culturale și de turism, adică nu are institut de cercetare, teatru și minim 200 de locuri în hoteluri de 3 stele. Pe de altă parte, pentru a fi municipiul reședință de județ, Bârladul are teatru, dar n-are cinematograf (la Vaslui funcționează unul la Iulius Mall), apoi nu are institut de cercetare și nici 50 de locuri la hoteluri de 3 stele. Deși e încadrat în grupa orașelor de rangul III, Negreștiul nu îndeplinește aproape niciun criteriu: n-are parchet, judecătorie, spital, creșă (n-ați reușit să faceți o creșă în orașul ăla, mânca-v-aș candidaturile voastre!), hotel de minim 2 stele cu minim 50 de locuri, muzeu, cinematograf, iar în ultimii ani, nici criteriul numărului populației locuitoare. Hușiul e varză și el, nu are hotel de 3 stele cu minim 50 de locuri, cinema și nu îndeplinește niciun alt criteriu cultural. Murgeniul e copia Negreștiului, nici el nu are nimic care să-l facă oraș, însă aici e jalea și mai mare: orașul ăsta nu are o bibliotecă… Atunci de ce să ne mai mirăm că lumea ne face proști și bețivi?!
