Săptămâna trecută, cei doi funcționari țepeni pe care îi puteți vedea în fiecare zi de la opt la patru în cubul de sticlă de lângă sediul PSD Vaslui au avut somnul (la serviciu) agitat. De obicei, acesta colaborează perfect cu cei doi, însă în perioada alegerilor, se-nțelege, este agitație. Deci somnul a venit, însă Moș Ene le-a dat pe la gene un vis pentru care funcționarii ar fi aruncat în moș cu toate oile pe care le număraseră înainte. În vis se făcea că intră cineva în cubulețul lor de sticlă pe care încă scrie („încă scrie?”, se întreabă și ei zilnic) Centrul de Informare și Promovare Turistică și le pune întrebarea chinuitoare care le arde mințile de când s-au angajat acolo: „Nu vă suparați, dar cu ce vă ocupați dumneavoastră aici?”. În acel moment, cei doi s-au trezit vineți la ochi și, bezmetici, au început să caute ceva de făcut. Ca printr-o minune, au deschis laptopurile și …ce să vezi? Un mail! Deci aveau un mail! Evrika! Ave! Jak się masz! Yes! Mihaela, dragostea mea! Când l-au deschis, să cadă pe spate, nu alta: mailul era de la un băiat îmbrăcat elegant, frizonat și curățel, genul ăla pe care niciodată nu l-au strâns pantofii, un fel de Alexandru Barbu de București. Numele lui este Iulian Constantin Tănașcu, este student, și, culmea, la fel ca și consilierului nostru PSD Alexandru Barbu, îi plac la nebunie călătoriile. Peste hotare mai ales, dar, pe timp frumos, hoinărește și prin țară. Suntem răi, reformulăm: hoinărește cu treabă prin țară și străinătate. Atât de mult i-au plăcut călătoriile lui Iulian încât, în urmă cu 3 ani, a înființat Asociația „Călător prin România”.
Pe scurt, ca să nu vă mai ținem în suspans, Iulian Tănașcu le-a propus băieților noștri din clădirea-insectar turistic un parteneriat prin care asociația sa vor monta gratis plăcuțe de indentificare la fiecare obiectiv turistic și monument de patrimoniu din județ. Placuțele informative nu sunt simple tăblițe din fier, ci au pe ele inscripționat un cod Q.R. inteligent prin care orice persoană care introduce acel cod de identificare pe telefonul mobil se conectează la o platfomă digitală creată de asociație, platformă care îi prezintă în mai multe limbi de circulație internațională obiectivul respectiv, zona, istoria locurilor, gastronomia, hotelurile. Deci cam tot ce trebuie să știi despre locul în care te afli. Nimic de zis, bună treabă, trebuie să fii tembel să nu accepți oferta asta, mai ales că îți pune într-o lumină favorabilă activitatea. Așa că, ai noștri funcționari au acceptat.
Călători neobosiți la ...Ministerului Turismului
Cine sunt totuși studenții ăștia în țoale scumpe care bat țara în mașini de teren de-ți cad fălcile și care își permit să călătorească prin USA, Turcia și alte țări, pentru a promova România și, mai mult, plătesc chiar cu o parte din salariul lor montarea plăcuțelor respective? Păi să-l lăsam chiar pe Iulian Tănașcu să ne introducă în povestea de succes, printr-un pasaj dintr-un interviu pe care îl luăm din revista „Capital”, interviu realizat după ce Asociația „Călător prin România” a câștigat chiar premiul european „2020 Bussines Elite Under 30”, trofeu care se acordă tinerilor manageri din ONG-uri ce aduc un beneficiu valoric țării din care provin. „Acest proiect a debutat într-o seară de vară, în anul 2017, atunci când, frustrați de situația turismului din România și a modului în care ne este promovată țara, eu și cu o colegă de-a mea de la acea vreme, ne-am gândit că putem să facem lucrurile mai bine decât autoritățile abilitate. Chiar în ziua respectivă, îmi aduc aminte și acum, se desfășura Târgul de Turism al României de la Romexpo, un loc în care trebuia să ne promovăm țara internațional. Din păcate, singurele standuri care atrăgeau puternic clienții (potențialii turiști) erau cele din țări precum Turcia, Bulgaria, Grecia etc. (…) Și aici ne-a lovit puternic o întrebare: Cum facem promovarea țării noastre mai bine decât ei? Răspunsul acestei întrebări este astăzi Călător prin România”, spune Iulian Tănașcu. Ce idee extraordinară! Cum de nu ne-a trecut și nouă prin cap să promovăm România mai bine decât instituțiile statului? Ei, asta însemnă să fii student la ASE București, pentru că majoritatea celor din asociație încă studiază acolo. Ce nu se subliniază în povestea asta cu platforma digitală și plăcuțele este chiar relația extrem de puternică a asociației cu instituția statului cea mai abilitată în promovarea României, adică Ministerul Turismului. Principalul partener al proiectului este ministerul în cauză, parteneriatul bazându-se, probabil, pe lovele grele, bani care să poată susține învârtitul prin țară, călătoriile în străinătate, montarea plăcuțelor.
Acum să facem o schemă mafiotă neaoș mioritică, cum am văzut în decursul timpului pe plaiurile noastre. Deci să zicem că eu sunt un minister care nu mai știu cum să dosesc „legal” niște bani publici, să-i spăl de urma procurorilor, cum ar veni. Păi o fac exact pe obiectul muncii mele – promovarea turistică, ca să nu bată la ochi. Spre exemplu, strâng o mână de studenți descurcăreți și curăței care se pricep la parale și, mai mult, au foame mare de lovele și vor să parvină, unii dintre ei lucrând chiar part-time în companii naționale. Pasul următor este să-i pun să-și facă asociație, le dau chiar ideea cu plăcuțele de promovare, așa cum am văzut în țările dezvoltate și pe care oricum trebuia să o implementez și eu, altfel râde toată presa de mine. După asta, în baza unui parteneriat, bag masiv fonduri în asociație. Parte din fonduri rămân la ei, că trebuie și gușa lor să halească ceva, îi las să se plimbe pe unde vor, ca să vadă lumea că au activitate, iar parte din banii dați îi iau eu înapoi, sub o formă sau alta, după ce am virat sumele în conturile asociației. Simplă schema, nu? Dar ăsta e doar un scenariu, desigur, iar Asociația „Călător prin România” probabil că este departe de matrapazlâcurile acestea financiare. Totuși, unele primării de orașe nu au fost încântate de „gratuitatea” oferită de acest proiect. Cum ar fi cazul Câmpinei.
Pe la Câmpina nu se trece ușor cu plăcuța!
La începutul acestui an, Asociația „Călător prin Romania” a ajuns și în Câmpina. A fost semnat un protocol pe modelul celui de la Vaslui – montarea gratuită de plăcuțe informative. Numai că, în august, Primăria Câmpina își schimbă radical intențiile și, în baza unui contract de achiziționare de marcaje rutiere, cumpără un număr de 14 placuțe informative pe care le amplasează imediat prin oraș. Plăcuțele nu conțin codurile QR ale Asociației „Călator prin România”, dar sunt totuși plăcuțe informative și n-ai ce-i face. Imediat asociația a sărit în capul primăriei întrebând, prin intermediul presei, cum de s-a încălcat protocolul. Răspunsul autorităților a venit cam în doi peri și ar avea legătură cu un proiect de hotărâre vechi din 2018, trecut deja prin consiliul local, și care se referă tot la amplasarea de plăcuțe informative. Ar avea și nu ar avea legătură, pentru că plăcuțele, culmea, nu au fost achiziționate în baza contractului hotărârii de consiliu local, ci, pur și simplu, de către Biroul de Urbanism din cadrul Primăriei Câmpina. Deci s-a făcut în așa fel încât să fie evitată cu orice preț colaborarea cu Asociația „Călător prin România”. Ce a scăpat ochiului neatent în această poveste este o problema pe care Primăria Câmpina o are cu Ministerul Turismului. Astfel, în urma cu câțiva ani, Ministerul Turismului s-a făcut foc și pară pe autoritațile locale de aici când a constatat că întârzierile la lucrările de construcție a Centrului de Informare și Promovare Turistică din Câmpina au creat un prejudiciu statului de aproximativ 90.000 lei, proiectul fiind în valoare de 620.000 lei. Deci, sămânța dicordiei dintre Primăria Câmpina și Ministerului Turismului a rămas înfiptă adânc, existând o dispută finaciară și în ziua de astăzi și nicio plăcuță gratuită nu o poate șterge.
Dar să revenim la asociația noastra și, în final, vă oferim niște poze cu cel care conduce acest proiect mioritic, luate de pe rețelele de socializare, cu specificația că ne place la nebunie cea din Camera Deputaților, unde Iulian Tănașcu a fost președinte pentru o zi. Lângă poza respectivă acesta a scris ceva care ne-a uns sufletul nostru căutător de adevăr: „Pentru cei dintre noi care vor să urce în vârful lanțului trofic nu există milă. Doar o singura lege: vânează sau vei fi vânat!”.
