Radio România Cultural: „Consider că hușenii au un fel de nebunie specifică, sunt un pic trăsniți”, spune Maria Răducanu, în timp ce ne asigură că toamna orașul său natal se transformă ca în povești, în ceva foarte frumos.
Asta pentru că Huși este considerat orașul dintre vii, cu cele mai bune vinuri din zonă. Huși este, totodată, orașul bisericilor și al profesorilor de foarte bună calitate, crede artista — cea care a plecat din orașul său natal la 19 ani, cu promisiunea că își va păstra pentru totdeauna accentul moldovenesc. L-a mai pierdut pe parcurs, însă totul, în viața sa, îi amintește de Huși: „Acolo m-am născut, acolo mi-am cunoscut părinții și am descoperit bucuria de a asculta muzică și de a cânta. Tot la Huși am descoperit anotimpurile, fiecare cu frumusețea lui. Deci, da, datorez orașului mult din ceea ce sunt.”
Maria Răducanu a ajuns să cânte în Huși pentru prima oară în anul 2023, dar faptul că oamenii știu că este o artistă de la Huși o bucură. Cum a fost debutul său pe scenă atunci când era copil? Cum este să ai acces la culisele instituțiilor culturale din orașul natal oricând îți dorești? Ce fel de melodii i-a dedicat orașului?
„Bucătăria din copilărie este un spațiu sacru și fantastic, pentru că nu l-am mai descoperit nicăieri — poate, uneori, pe scenă —, dar nu mi-am găsit acea bucătărie în care să uit de toate, să cânt, să fiu total în siguranță și în plenitudinea bucuriei vieții. N-am găsit încă acel loc” – Maria Răducanu, în dialog cu Andra Petrariu.
Preluare: Radio România Cultural
Maria RĂDUCANU s-a născut pe 03 noiembrie 1967, la Huşi, în judeţul Vaslui, România.
A studiat vioara şi chitara.
Şi literatura franceză, la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi şi Universitatea Bucureşti.
În paralel, între anii 1984-1993 a participat la toate concursurile şi festivalurile de tineret importante din ţară, în calitate de compozitoare si interpretă de piese din sfera jazzului. De fiecare dată a fost răsplătită cu premii şi distincţii maxime, salutată de public, elogiată de critica de specialitate.
Începând cu ianuarie 2000, după o pauză de 7 ani, Maria revine în viaţa de club şi festivalieră din Bucureşti şi din ţară, impunându-se ca o prezenţă artistică de prim-ordin.
Ultimii ani i-au adus realizări impresionante: opt albume sub nume propriu, dintre care două (PE VALE şi LUMINI) desemnate la Galele Societăţii Civile drept „Cele mai reuşite creaţii discografice de jazz ale anului”. Cântă consistent în ţară şi în străinătate (Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Suedia, Polonia, Cehia, Italia, Luxemburg etc).
Apare ca invitată pe albumele VIAŢA LUMII (JAM RECORDS, 2003, cu Mircea Tiberian Quartet) şi MARGENTO (SOFT RECORDS, 2005, proiect multiart condus de poetul Chris Tanasescu).
A colaborat cu majoritatea muzicienilor de jazz din România (între care Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Eugen Nichiteanu, Sorin Terinte, Puiu Pascu etc) şi cu personalităţi ale jazzului occidental (între care germanii Maurice de Martin, Jan Roder şi Michael Griener, americanii Chris Dahlgren, Ben Abarbanel-Wolff şi Travis DiRuzza, francezii Siegfried Kessler si Malo Vallois, suedezul Krister Jonsson).
Dezvoltă un proiect de „cântece” (ruseşti, sefarde, spaniole, italiene, sud-americane etc) în duo cu chitaristul clasic Maxim Belciug.
2005 – turneu în Marea Britanie cu proiectul MARGENTO (poetry performance/ action painting/ vocal improvisations), cu participare la Fringe Festival Buxton, unde trupa obţine premiul pentru cel mai AVANGARDIST show.
În 2009, Marreterraniu Production din Corsica şi MEZZO VOCE au produs pentru Televiziunea Franceza dvd-ul MARIA RADUCANU QUARTET, conţinând 53 de minute de muzică live.
În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avangardă, JOHN ZORN, înregistrează la New York, pentru prestigiosul label TZADIK, un album ce va fi lansat în octombrie acelaşi an. Partener, pe albumul ZIORI, îi este ghitaristul de jazz MARC RIBOT (colaborator, printre alţii, al unor staruri precum Tom Waits, Elvis Costello sau Norah Jones).
Maria Raducanu este o artistă greu de categorisit stilistic.
De un clasic nonconformism, ea îşi provoacă publicul, cu fiecare nouă apariţie, la sinceritate, deschidere, declişeizare.
Maria Răducanu nu cântă pentru snobi, deşi muzica ei este una de rafinament.
DISCOGRAFIE:
Pe Vale – 2002, La Strada Music, cu V. Golcea(contrabas) şi S. Romanescu (ghitară electrică)
Colinde – 2002, La Strada Music, cu V. Golcea (contrabas) şi S. Romanescu (ghitară electrică)
Lumini – 2004, La Strada Music, în duo cu Mircea Tiberian (pian)
Cântece din Răsărit/Chants du Levant – 2005, în duo cu Jan Roder (contrabas, Berlin), INSTITUTUL CULTURAL FRANCEZ din Bucureşti
La Tarara / cântece vechi spaniole – 2005, ARBORE SONOR, duo cu Maxim Belciug (ghitară clasică)
TROIKA / cântece tradiţionale ruseşti – 2005, ARBORE SONOR, duo cu Maxim Belciug
PURE MUSIC – 2008, The End Film, în duo cu Krister Jonsson (ghitară electrică, Suedia)
ZIORI – 2010, TZADIK, în duo cu Marc Ribot (ghitare, bass)
Vocal pe albumele Viata Lumii (2003, Jam Records, Mircea Tiberian Quartet) şi Margento – musical paintings out of the poetry oven (2005, SOFT RECORDS, album multimedia, proiect ce îmbină action painting cu poezia şi improvizaţiile muzicale, în formula Chris Tanasescu (lead, cuvinte), Vali Baicu (keyboards, compoziţie), Vali Q (percuţie), Grigore Negrescu (action painting), Maria Raducanu (improvizaţii vocale).
