Investiție pentru mediu în comuna Hoceni

Comuna Hoceni se află printre cei 16 beneficiari, autorități locale, ai unor investiții în platforme de depozitare a gunoiului de grajd și stații de compostare, pentru care au fost atribuite recent contractele de construire, după cum a anunțat Ministerul Mediului.   

400

Comuna Hoceni a fost recent anunțată de Ministerul Mediului printre cele 16 astfel de unități administrativ-teritoriale pentru care s-au semnat contractele de construire a unor platforme de depozitare a gunoiului de grajd și stații de compostare, investiţii finanţate de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială şi care se derulează în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (CIPN), implementat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

„Pe lângă impactul în reducerea poluării cu nitraţi a apelor subterane şi de suprafaţă, aceste investiţii sunt o formă de sprijin direct pentru fermieri, ajutându-i pe aceştia în respectarea cerinţelor Directivei Nitraţi, implicit în accesarea de fonduri europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale prin APIA şi AFIR. Staţia de compostare de la Jegălia este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniţă), pentru a putea fi folosit ca îngrăşământ organic de bună calitate. Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiţii este de circa 48.200 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de circa 36.200 tone”, arată Ministerul într-un comunicat.

Pe lângă Hocnei, comunele beneficiare ale acestei tranşe de investiţii sunt: Jibert – judeţul Braşov, Smeeni şi Puieşti (două platforme) – judeţul Buzău, Jegălia (staţie de compostare) – judeţul Călăraşi, Luna, Mica şi Călăţele – judeţul Cluj, Nicolae Bălcescu (două platforme) – judeţul Constanţa, Sita Buzăului – judeţul Covasna, Pestişani – judeţul Gorj, Ciceu – judeţul Harghita, Ruginoasa – judeţul Iaşi, Tăureni – judeţul Mureş, Deveselu şi Brastavăţu – judeţul Olt.

Avantajele pentru comunitatea locală sunt evidente, după cum se arată în același comunicat: „Pe lângă impactul în reducerea poluării cu nitraţi a apelor subterane şi de suprafaţă, aceste investiţii sunt o formă de sprijin direct pentru fermieri, ajutându-i pe aceştia în respectarea cerinţelor Directivei Nitraţi, implicit în accesarea de fonduri europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale prin APIA şi AFIR.  Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiţii este de circa 48.200 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de circa 36.200 tone”.

„Pe lângă construirea platformelor, MMAP finanţează pentru fiecare dintre acestea un set de utilaje necesar colectării de la populaţie şi manipulării gunoiului de grajd, constând în: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o maşină de împrăştiat compostul şi o cisternă vidanjă. Eforturile investiţionale sunt suportate în proporţie de aproximativ 95% de MMAP, contribuţia locală a beneficiarilor de aproximativ 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investiţiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de acestea şi monitorizate de MMAP”, mai arată Ministerul Mediului.

Finanţările în infrastructura specifică diminuării poluării cu nitraţi, din cadrul Proiectului CIPN, vor continua până la finalul proiectului, respectiv 31 martie 2022. Bugetul de investiţii alocat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin proiect, pentru perioada 2017 – 2022, este de 36,32 milioane de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.