Încă din 2021, deputata Raisa Enachi a depus în Parlamentul României un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Între altele, proiectul prevede ca cadrul tehnic în securitatea şi protecţia la incendiu să fie în subordinea directă a conducătorului instituţiei, şi nu a personalului administrativ care are şi alte sarcini din alte domenii în cadrul instituţiei respective.
Modificările ar fi de maximă importanță, cu atât mai mult cu cât în acest an, doar în județul Vaslui sute de hectare de terenuri agricole au fost mistuite de flăcări, din cauza celor care dădeau foc la vegetația uscată, și mai multe locuințe au fost distruse de incendii, fără ca cei care ar trebui să se ocupe de prevenirea lor să aibă vreo responsabilitate. Senatul a adoptat respectivul proiect, au fost primite avize pozitive și de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social, Camera Deputaților fiind for decizional. Doar că Guvernul nu a susținut adoptarea proiectului, și, în consecință, după ce a stat la sertar mai mulți ani, alte comisii au avizat negativ respectivul proiect. Mai nou, și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a dat un aviz negativ, fără vreo explicație, în timp ce reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, for direct interesat în adoptarea unui astfel de demers, a stat pasiv la discuțiile din comisie.
Deputata Raisa Enachi critică refuzul responsabilității de către reprezentanții puterii, considerând că „acest proiect nu este despre orgolii instituționale, este despre vieți omenești, despre prevenție, despre a nu mai interveni doar după tragedii”. Mai mult, într-o declarație publică, deputata Enachi critică blocarea în acest mod a unei inițiative parlamentare, fapt care afectează grav procesul legislativ, fapt observat și criticat în mai multe rânduri de către parlamentarul vasluian.
Redăm mai jos declarația politică a deputatei Raisa Enachi:
„Astăzi nu mai vorbim despre un simplu proiect de lege. Vorbim despre un test de onestitate instituțională. Și, din păcate, despre un eșec.
Un proiect care vizează siguranța oamenilor, prevenirea incendiilor și responsabilizarea reală a instituțiilor a parcurs toate etapele necesare, a fost adoptat de Senat, a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru industrii și servicii.
Cu alte cuvinte, a trecut prin filtrul tehnic și juridic al statului român.
Și totuși, în mod inexplicabil, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului decide să emită un raport negativ.
Fără argumente. Fără motivare. Fără asumare.
Mai grav, la dezbateri a fost prezent un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, subsecretar de stat, care, conform raportului, nu a avut nimic de spus. Nicio obiecție. Nicio explicație. Nicio poziție.
Atunci întrebarea este simplă și directă: Cine decide, de fapt, în statul român? Și mai ales, pe ce bază?
Nu putem accepta ca proiecte serioase, fundamentate, care vizează siguranța cetățenilor, să fie blocate prin tăcere, prin lipsă de transparență sau prin jocuri politice obscure.
Nu putem accepta ca „nu este voință politică” să devină un substitut pentru argument.
A respinge fără motiv înseamnă a refuza dialogul.
A refuza dialogul înseamnă a refuza responsabilitatea.
Acest proiect nu este despre orgolii instituționale, este despre vieți omenești, despre prevenție, despre a nu mai interveni doar după tragedii.
Când instituțiile statului aleg să tacă, iar comisiile aleg să respingă fără explicații, nu mai vorbim despre proces legislativ.
Vorbim despre dispreț față de interesul public.
Cei care decid pentru noi toți trebuie să înțeleagă un lucru simplu, funcțiile nu sunt privilegii, ci responsabilități.
Iar responsabilitatea începe cu explicații”.
