Deputata Raisa Enachi face o analiză a bugetului de stat pe anul 2026, recent aprobat de Guvern și transmis spre aprobare Parlamentului. Ea consideră că acest buget e unul de austeritate doar în ce-i privește pe simplii cetățeni, în schimb este generos cu unele instituții ale statului, care au primit alocări mai mari ca anul trecut. În plus, arată Raisa Enachi, domenii esențiale, sănătatea și educația, sunt subfinanțate, pentru investiții în aceste domenii guvernul contând doar pe bani europeni. La dezbaterile din Parlament ale bugetului deputata Enachi face un apel la responsabilitate din partea colegilor parlamentari.
„Guvernul condus de Ilie Bolojan a trimis Parlamentului proiectul de buget pentru anul 2026 construit pe un mesaj simplu, toată lumea trebuie să strângă cureaua.
Românii sunt chemaţi să accepte taxe mai mari, majorări de TVA şi o presiune fiscală tot mai mare, toate justificate prin necesitatea urgentă de a stabiliza finanţele ţării. Este mesajul repetat constant de premier, care şi-a construit imaginea publică în jurul ideii de disciplină, austeritate şi responsabilitate fiscală”, arată deputata Raisa Enachi, în declarația de presă transmisă Camerei Deputaților imediat după adoptarea de către Guvern a bugetului de stat pentru acest an.
Parlamentarul vasluian observă că austeritatea este doar pentru unii, simpli cetățeni obligați să plătească taxe tot mai mari, pensionari cu pensiile blocate, bugetari disponibilizați și cu salariile înghețate. În schimb, unele instituții sunt protejate de către guvern: „Problema apare însă atunci când privim cifrele reale ale bugetului. Disciplina pe care guvernul o cere societăţii nu se regăseşte în aceeaşi măsură în cheltuielile statului pe care îl conduce. În politică există o regulă simplă, nu contează doar ce spun liderii, ci mai ales ce fac. Iar proiectul de buget pentru 2026 arată foarte clar direcţia în care merge actuala guvernare”, arată Raisa Enachi, dând drept exemplu Administraţia Prezidenţială, cea care, până la urmă, promulgă toate actele promovate de actuala guvernare: „Un exemplu relevant este Administraţia Prezidenţială a României, instituţie care nu doar că nu îşi reduce cheltuielile, ci primeşte un buget semnificativ mai mare decât anul trecut. Alocarea depăşeşte 100 de milioane de lei pentru 2026, cu aproximativ 30 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 45%. Iar situaţia nu se limitează la o singură instituţie. Ea reflectă o mentalitate prezentă în întreg aparatul de stat, austeritatea este cerută cetăţenilor, nu aplicată instituţiilor. Statul vorbeşte despre restricţii şi tăieri, dar continuă să funcţioneze ca şi cum aceste reguli s-ar aplica doar celor din afara sistemului”.
În acelaşi timp, domeniile esenţiale pentru viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, educaţia şi sănătatea, continuă să depindă într-o măsură tot mai mare de finanţări europene cu termen limitat, în loc să beneficieze de o finanţare stabilă şi predictibilă din bugetul naţional, consideră deputata Enachi: „Când un spital sau o şcoală funcţionează în principal pe bani proveniţi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, existenţa lor depinde de îndeplinirea unor condiţii stricte şi de respectarea unor termene fixe. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite sau programele ajung la final, sistemele rămân fără resurse. Construim pe baze fragile şi numim acest lucru reformă”.
Analizând cifrele, Raisa Enachi constată că, în fapt, bugetul pe 2026 este construit pe o prognoză de creştere economică de doar 1%, dovadă a incapacității guvernanților de a gestiona actuala criză și de a lua măsuri de relansare economică. „Această cifră spune multe despre starea reală a economiei româneşti. Nu ne aflăm într-o perioadă de avânt economic care să permită cheltuieli fără o disciplină strictă. Cu toate acestea, în timp ce cetăţenilor li se cer sacrificii, statul continuă să majoreze cheltuielile în propriul aparat”, scrie deputata, observând că, în acelaşi timp, inflaţia rămâne la aproximativ 6,5%, ceea ce înseamnă că preţurile continuă să crească mai repede decât veniturile pentru o mare parte a populaţiei. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 127 de miliarde de lei.
„România continuă să cheltuiască mult mai mult decât produce, iar costul acestui dezechilibru este suportat în principal de cei care muncesc şi plătesc taxe. Cea mai gravă problemă nu sunt însă cifrele în sine, ci mesajul pe care îl transmit. Un guvern care cere sacrificii cetăţenilor, dar nu le aplică şi în interiorul statului, nu face reformă reală, creează doar impresia de reformă.
Românii au mai văzut acest tip de spectacol politic, guverne care vorbesc despre responsabilitate în timp ce cheltuiesc fără restricţii şi care cer austeritate altora, dar îşi protejează propriile structuri.
În perioada următoare, Parlamentul va dezbate şi vota proiectul de lege al bugetului de stat pentru 2026. Acesta este momentul în care reprezentanţii românilor pot pune întrebări esenţiale: de ce cresc cheltuielile unor instituţii ale statului în timp ce cetăţenilor li se cer sacrificii? De ce educaţia şi sănătatea sunt lăsate să depindă de fonduri europene cu termen de expirare, în loc să fie finanţate stabil de la bugetul naţional? Și de ce austeritatea pare să aibă o singură faţă, cea a cetăţeanului obişnuit?
Dacă Ilie Bolojan şi guvernul său sunt cu adevărat serioşi în privinţa responsabilităţii fiscale şi a reformei, atunci primul loc în care această disciplină trebuie să fie vizibilă este chiar în interiorul statului pe care îl conduc. Până atunci, discursul despre sacrificii comune rămâne exact ceea ce este, doar un discurs”, se mai arată în comunicatul de presă transmis de deputata Raisa Enachi.
