”Să produci răsaduri de calitate nu e ușor. Totul pleacă de o sămânță bine aleasă, de la soiuri ce se pretează zonelor noastre. Investiția în sămânță este foarte mare. Experiența în domeniu ne ajută ca la final să nu ridicăm prețul, ci să îl menținem constat, indiferent de creșterea cheltuielilor!”, spune Anca Elena Fogoroș de la Ferma Ursu din comuna Bogdănița, județul Vaslui.

ÎN LEGUMICULTURĂ NU-I ROST DE TĂGADĂ!
La Ferma Ursu a început semănatul de pe 25 ianuarie, cu tomatele extratimpurii, iar la începutul lui februarie au fost semănați ardeii capia roșii de solar, galbeni tip corn, gras galben, roșu și multicolor, ardei semi-iuți și iuți mici, de 10 cm și de peste 20 cm (pe care Anca îi folosește la dulceața de ardei iute), ardei gogoșar de solar, vinete de solar, țelină.
După 15 februarie le-a venit rândul ardeilor pentru câmp, concomitent cu vinetele pentru câmp, plante aromatice și flori companion pentru grădină (crăițe, gălbenele, condurași etc). Acestea din urmă, pe lângă că înfrumusețează grădina au și efect repelent, adică țin dăunătorii cât mai departe de legume! După 20 februarie a continuat semănatul cu tomatele nedeterminate și determinate, soiuri și hibrizi profesionali.
COLECȚIE IMPRESIONANTĂ DE SEMINȚE DE TOMATE ȘI ARDEI IUTE!
Anca și Silviu Fogoroș se ocupă și de o colecție impresionantă de tomate și de ardei iute, având peste 5 albume cu semințe!
Momentan, toate economiile le investesc în cercetare, ”din dorința de a cultiva tot ce este mai bun, în care să regăsim un raport echilibrat între calitate, preț, productivitate, rezistență și gust, fie acel gust de roșie românească, fie un gust exotic ce alintă papilele gustative”.
CUM SE PRODUC RĂSADURILE LA FERMA URSU?
Cei doi ingineri, Anca și Silviu Fogoroș au ținut să împărtășească tehnologia lor de producere a răsadurilor și recomandările pe care le au pentru a obține culturi reușite!
”CE SUBSTRAT FOLOSIM? Pentru a preveni cheltuieli cu tratamentele neprevăzute, folosim un substrat de pământ steril, mai exact turbă cumpărată la saci de 270 ml. Este și la saci mai mici, în funcție de nevoi.
Am folosit 3 tipuri de turbă, dar am rămas cu turba M-Peat, cea mai bogată în materie organică. Folosim o turbă mai fină la semănat și o turbă cu granulație mai mare la repicat. Într-o grădină mică se poate sări de acest pas, dar noi recomandam repicarea, mutarea din alveole de 200 sau 288 în alveole mai mari de 28, 32, 45 sau 70 de cuburi.
Noi având multe soiuri lucrăm cu alveole, dar semănatul se face și în lădițe, caserole negre, nu transparente pentru că dăunează rădăcinilor dacă intră în contact cu lumina, apoi să repicați.
Puteți folosi și amestec cu pământ de pădure și compost, dacă aveți. În acest caz trebuie să folosiți un tratament preventiv pentru căderea plăntuțelor, la a doua udare după ce ați semănat (la 3-4 zile de la semănat).
MĂRIMEA ALVEOLELOR, ÎN FUNCȚIE DE CULTURĂ
bostănoasele le creștem în alveole de 28
tomatele, ardeii, vinetele în alveole de 32-45
în alveole de 70 punem ardeii de câmp
salata și varza le semănăm direct în alveole de 104
castraveții și pepenii nu iubesc repicarea și îi semănăm fie în alveole de 45 sau în pahare, ghivece, în funcție de ce avem disponibil
”La începutul lui martie este vremea pentru a începe semănatul pentru cei ce au solarii neîncălzite sau afară, în minitunele cu posibilitatea de a pune un agril – o pânză anti-îngheț. Aceasta menține temperatura cu 3-5 grade mai mare ca în exterior. Recomandăm ca fiecare legumicultor ce vrea să pună mai devreme de 15 aprilie, dacă nu au deja, să cumpere acest agril și să fie pregătit cu o sursă de încălzit. Anul trecut am avut zăpadă pe 6 aprilie!”, spune Anca de la Ferma Ursu.
CUM SE FACE ÎNCĂLZIREA ÎN SOLARII?
”Încălzirea o facem atât cu sobă din teracotă cât și cu o sobă de peleți, timp de două săptămâni, până germinează semințele. De exemplu ardeii, au nevoie de o temperatura de peste 25 grade, tomatele de peste 20 grade. Momentan mutăm alveolele între ele, la intrare punem tomatele, salata, florile, spre sobe punem ardeii, vinetele, castraveții căci aceste specii iubesc căldura.
Până la răsărire, temperatura trebuie să fie peste 24 grade, iar după ce răsar, menținem seara la 16 grade. Dacă este o temperatura mai mică răsar mai greu și apoi o dată răsărite, dacă avem umiditate mare și temperatura scăzută, va apărea căderea plăntuțelor.
Scădem temperatura seara după ce avem primele frunzele adevărate pentru a evita alungirea răsadurilor. De aceea noi, după repicat le mutăm în solarul mare, unde scădem temperatura pe seară.
Am mai încercat să folosim centrală cu ventiloconvertoare și rezistențe electrice, dar costurile erau mult prea mari. În 2022 am încălzit cu godine cu rumeguș. Din păcate nu mai găsim rumeguș în zonă.
Anul trecut am încercat cu butelie pe gaz, dar o butelie le seară și una pe zi deja cresc enorm cheltuielile”, explică Anca Fogoroș.
AU CUMPĂRAT SOBA PE PELEȚI PENTRU A SUSȚINE O AFACERE LOCALĂ!
”Anul acesta s-a deschis în comuna Bogdănița o fabrică de peleți și primul gând a fost să o susținem, așa că ne-am luat o sobă pe peleți. O să mai cumpărăm una să avem sursă de încălzire și spre ieșire, și spre intrare. La mijloc punem un mic șemineu pe lemne, în caz de scade foarte mult temperatura, dar sperăm să nu fie probleme. Anul trecut am avut probleme cu condensul pentru că am pus răsadurile într-un solar unde a stagnat apa. Noi terasând cu cât am urcat mai mult, cu atât stagnează apa pe jumătate din solarii.
În 3 solarii avem aerisirea doar pe capete. La peste 39 m lungime solar trebuie să avem aerisire pe laterale. Pentru că am luat aproape 1 m din sol, nu punem culturi de iarnă, căci în această perioadă vom semăna facelia, muștar, trifoi alb pentru a le încorpora în sol să refacem materia organică. Ideal ar fi din toamnă, dar ne-am dus cu culturile până în decembrie fiind o o iarnă călduroasă, la sfârșitul lui decembrie făceam zacusca, cu ultimele legume”, spune coproprietara Fermei Ursu de la Bogdănița.
MICROORGANISME FIXATOARE DE AZOT
”Înainte de încorporare inoculăm microorganisme, mai exact înainte de a da cu coasa, cum prindem o săptămână de temperaturi între 15-25 grade în solar, aplicăm un tratament cu microorganisme fixatoare de azot; după o săptămână, două, tundem cu coasa verdeața, apoi încorporăm în sol cu motosapa.
Anul acesta ținem răsadurile în solarul mare, unde avem aerisire pe laterale și este uscat. În 2022 am mai repicat aici răsadurile și au fost minunate”, spune Anca.
IRIGAȚIILE ȘI SEMĂNATUL
Folosesc la udat apă călduță. După ce au semănat, prima udare o fac cu stropitoarea fină. Apoi irigă cu un vermorel unde este nevoie.
”Evităm să umezim prea mult solul, să nu putrezească sămânța. Când ies primele frunze adevărate, înainte de repicare cu cel puțin 4 zile, înmuiem fiecare alveolă într-o balie și lăsăm se se umecteze bine. Odată cu această înmuiere facem și primul tratament la rădăcină, pentru o mai bună dezvoltare. Aici sunt diferite produse organice pe care le puteți folosi”, explică legumicultoarea.
Până acum au semănat pentru solariile neîncălzite, dar au început eșalonat semănatul răsadurilor pentru câmp. Perioada de semănat o aleg în funcție de data stabilită pentru plantat. Orientativ, vârsta răsadului este de 60-85 de zile, cu variații în funcție de soi.
”În câmp deschis, răsadurile le plantăm când temperatura solului este de 14 grade Celsius, începând cu prima decadă a lunii mai. Așa cum am menționat, folosim alveole.
Pentru a pune sămânță cu sămânță am investit în pixuri de semănat, am făcut semănătoare cu ace și aspirator, am făcut diferite invenții, dar cel mai rentabil este cu o placă de plexiglas sau sticlă cât alveola, puse semințele pe ea și cu degetele tragem în fiecare cub.
Dacă solul e umectat bine și uniform, merge și varianta cu un creion ce are radieră. Pentru a evita să facem găuri cu degetele, umplem alveolele cu o zi înainte de semănat, le udăm și le lăsăm una peste alta, le tasăm bine, avem o scândură ce o punem peste 20 alveole și ne urcăm pe ele. Ies perfect!
Dacă umpleți alveolele în ziua de semănat, udați un pic turba înainte, iar apoi, odată umplute, nu mai udați căci vine greu la semănant, se lipsesc semințele de degete. Le udați după!”, încheie Anca Fogoroș.
Preluarea: Revista Ferma