„În aceeaşi perioadă în care românilor li s-au impus măsuri de austeritate, pensii şi salarii îngheţate, contribuţii suplimentare şi reduceri de venituri pentru categorii vulnerabile, Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat, prin memorandum, 85.574.798,34 lei pentru majorări salariale şi angajări la companii publice şi locale”, arată deputata Raisa Enachi, vorbind despre momorandumul vineri, 12 iunie 2026, de Guvernul care îşi pierduse deja susţinerea parlamentară şi funcţiona în regim de interimat, în urma retragerii încrederii de către Parlament pe 5 mai 2026.
„12 iunie 2026 va rămâne o dată care ridică serioase semne de întrebare privind limitele mandatului unui guvern aflat în interimat şi criteriile după care sunt luate deciziile privind cheltuirea banului public”, spune deputata Raisa Enachi într-o declarație de presă, vorbind despre memorandumul adoptat de guvernul Bolojan, demis la acea dată, prin care s-a aprobat creşterea cheltuielilor de natură salarială, ocuparea posturilor vacante şi majorarea numărului de personal pentru 36 de operatori economici aflaţi în subordinea, coordonarea sau autoritatea administraţiilor publice locale din 22 de judeţe. „Concret, prin memorandum au fost aprobate: 85.574.798,34 lei cheltuieli suplimentare; 699 de posturi vacante ce urmează să fie ocupate; 384 de posturi nou-înfiinţate. Din suma totală: 31.363.050,34 lei reprezintă majorări salariale generate de indicele mediu de creştere a preţurilor; 34.567.977 lei sunt alocaţi pentru ocuparea celor 699 de posturi vacante; 19.643.771 lei sunt destinaţi ocupării celor 384 de posturi nou-înfiinţate.
Memorandumul recunoaşte explicit faptul că Guvernul se afla sub incidenţa art. 110 alin. (4) din Constituţie, care prevede că, după retragerea încrederii de către Parlament, executivul poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul Guvern. Cu toate acestea, acelaşi document consideră că majorările salariale, ocuparea a sute de posturi vacante şi înfiinţarea altor sute de posturi noi reprezintă acte de administrare curentă”, explică parlamentarul vasluian.
„Întrebarea legitimă este: de când aprobarea a 85,57 milioane de lei pentru salarii şi angajări la companii publice poate fi considerată simplă administrare a treburilor publice? Mai ales în condiţiile în care acelaşi premier, atunci când dispunea de toate prerogativele funcţiei, a susţinut şi semnat măsuri care au afectat direct milioane de români: îngheţarea pensiilor şi salariilor în anul 2026; introducerea contribuţiei CASS de 10% pentru indemnizaţiile acordate mamelor aflate în concediu de creştere a copilului; aplicarea CASS pentru pensiile care depăşesc 3.000 de lei; reducerea unor venituri destinate persoanelor cu dizabilităţi”, spune Raisa Enachi, care explică că nu contestă dreptul angajaţilor de a fi remuneraţi corect, ci „problema este una de oportunitate, de mandat şi de responsabilitate publică”. „Una este plata muncii deja prestate şi alta este aprobarea unor creşteri de cheltuieli şi a unor angajări semnificative într-o perioadă în care Guvernul nu mai beneficia de încrederea Parlamentului şi avea atribuţii limitate prin Constituţie. Printre operatorii economici incluşi în memorandum se regăsesc societăţi de apă şi canalizare, transport public, termoficare, administrarea domeniului public, servicii comunale şi aeroporturi, între care: SC ACET SA Suceava; Hidro Prahova SA; AQUABIS SA Bistriţa; Compania de Apă Someş; Tursib; Compania de Apă Oltenia; Compania de Utilităţi Publice Focşani; Gospodărire Urbană SRL Galaţi; Compania Energetică Servicii Bucureşti; Aeroportul Târgu Mureş; Regia Autonomă ?Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav?. Pe listă figurează şi companii din judeţul Bihor, precum Administraţia Domeniului Public SA Oradea, SC APA CANAL NORD-VEST SA şi SC SOLCETA SA Ştei. Memorandumul priveşte însă 22 de judeţe şi un număr total de 36 de operatori economici”, arată Raisa Enachi.
„Guvernul susţine că fondurile provin din veniturile proprii ale acestor operatori. În acest caz, este necesară prezentarea publică, pentru fiecare companie în parte, a următoarelor informaţii: nivelul veniturilor proprii invocate; suma aprobată prin memorandum; numărul posturilor vacante ocupate; numărul posturilor nou-înfiinţate; justificarea pentru care aprobarea nu putea fi amânată până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. De asemenea, opinia publică are dreptul să primească răspunsuri la câteva întrebări esenţiale: De ce nu au fost aprobate aceste cheltuieli înainte de moţiunea de cenzură? Ce risc imediat exista pentru fiecare operator economic dacă memorandumul nu era semnat pe 12 iunie 2026? Există un aviz juridic care să demonstreze că aprobarea majorărilor salariale şi a celor 1.083 de posturi se încadrează în limitele art. 110 alin. (4) din Constituţie?”, spune Raisa Enachi, explicând că „invocarea formulei „venituri proprii” nu rezolvă problema de fond”.
„În timp ce cetăţenilor li s-au cerut sacrificii, taxe suplimentare şi acceptarea unor venituri îngheţate sau diminuate, unor companii publice şi locale li s-au aprobat creşteri salariale şi angajări după căderea Guvernului”, declară deputata de Vaslui, arătând că „pe 12 iunie 2026, România avea un Guvern demis. Cu toate acestea, executivul a aprobat peste 85,5 milioane de lei pentru salarii şi angajări la companii publice. Dacă o asemenea decizie este considerată „administrarea treburilor publice”, atunci se creează un precedent periculos, un guvern care nu mai beneficiază de încrederea Parlamentului poate continua să decidă asupra cheltuielilor şi posturilor din sectorul public, deşi Constituţia îi permite doar să asigure funcţionarea curentă a statului până la instalarea unui nou Guvern”.
