Pe fondul creşterii alarmante a numărului de incendii cauzate de arderea nesupravegheată a miriştilor, Garda Naţională de Mediu atrage atenţia şi face un apel către cetăţeni să nu mai incendieze vegetaţia uscată.

Toate schimbările climatice, încălzirea globală din ultimii ani, veri din ce în ce mai caniculare și secetoase, fenomene meteo extreme din ce în ce mai dese, cresc probabilitatea izbucnirii unor incendii de vegetaţie.
Practic:
Schimbările climatice → cresc riscul de incendii prin temperaturi extreme, secetă și autoaprinderi.
Incendiile de miriști → accelerează schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de seră și degradarea solului.
Cu alte cuvinte suntem într-un un cerc vicios: arderea vegetației alimentează încălzirea globală, iar încălzirea globală face incendiile și mai probabile și mai periculoase.
De aceea este important şi fundamental să ne comportăm şi să acţionăm responsabil să nu mai punem şi noi “gaz peste foc” (la propriu), incendiind în mod deliberat vegetaţia uscată.
Ştim, la o primă vedere poate părea o metodă comodă de a scăpa de resturile vegetale dar oare merită!?
Pericole imediate:
Risc de propagare necontrolată – focul se poate extinde rapid la păduri, locuințe, anexe gospodărești, terenuri agricole, linii electrice etc.
Amenințarea vieții și bunurilor – oameni, animale domestice sau sălbatice pot fi răniți sau chiar uciși; locuințe și culturi agricole pot fi distruse.
Afectarea infrastructurii – focul poate deteriora drumuri, cabluri electrice, conducte de gaz, rețele de telecomunicații.
Accidente rutiere – fumul dens reduce vizibilitatea pe șosele și poate provoca accidente grave.
Pericole asupra mediului:
Distrugerea solului – arderea distruge stratul fertil și microorganismele benefice, ducând la scăderea productivității terenului.
Poluarea aerului – fumul conține particule toxice (CO, NOx, PM10, PM2.5), nocive pentru sănătatea oamenilor și pentru climă.
Pierderea biodiversității – insecte, păsări, animale mici, dar și plante sunt distruse.
Creșterea riscului de eroziune – lipsa vegetației lasă solul expus ploilor și vântului, favorizând alunecările și degradarea terenurilor.
Şi la toate acestea mai adăugăm şi riscul de a fi amendat sau de a avea chiar dosar penal.
Vă amintim că legislaţia în domeniul protecţiei mediului interzice arderea miriştilor, a stufului, a tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase de către persoane fizice sau juridice, fără acceptul autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.
În caz de neconformare, comisarii GNM vor aplica sancţiuni constând în amendă de la 7.500 până la 15.000 lei, pentru persoane fizice, şi între 50.000 şi 100.000 lei, pentru persoane juridice, iar dacă incendierea a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală, aceasta constituie infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an, sau cu amendă penală.
Pentru a combate şi preveni acest fenomen, Garda Națională de Mediu colaborează cu IGSU şi APIA, în baza protocolului dintre cele 3 instituţii, semnat încă din luna aprilie 2023, în vederea monitorizării modului în care sunt respectate, de către cetăţeni, normele privind interdicția arderii vegetației uscate pe terenurile arabile și pajiștile permanente.
Conform informaţiilor venite de la IGSU, personalul structurilor operative din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă au intervenit pentru stingerea incendiilor de vegetaţie, după cum urmează:
În 2023 – 10.094 cazuri
În 2024 – 18.887 cazuri (aproape dublu)
În 2025 – 10.319 (doar în primele 7 luni ale anului)
Anul trecut, reprezentanţii APIA au diminuat semnificativ subvențiile fermierilor pe ale căror terenuri s-au constatat incendieri, iar comisarii GNM au aplicat amenzi în valoare totală de 850 000 lei. Totodată, au fost înaintate, către organele în drept, 53 de sesizări penale!
Într-un context în care schimbările climatice aduc secetă, temperaturi extreme și terenuri tot mai vulnerabile, focul nu mai este un simplu instrument, ci o amenințare majoră.
De aceea, apelăm la responsabilitatea fiecăruia dintre noi: să protejăm mediul înconjurător, sănătatea comunității și siguranța generațiilor viitoare.
Respectați legea, respectați natura. Focul odată pornit nu mai poate fi întotdeauna stăpânit





































