Ordonanța „Austerității”, aprobată de Guvern

Guvernul României a aprobat, în ședința de vineri, 12 mai 2023, o serie de măsuri fiscal-bugetare prin aplicarea cărora se asigură controlul cheltuielilor publice. Astfel, potrivit actului normativ, în anul 2023, ordonatorii de credite ai instituțiilor şi autorităţilor publice au obligația de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepția cheltuielilor din domeniile sănătății și educației. În acest sens, în instituțiile și autoritățile publice au fost suspendate angajările la stat, cu excepția posturilor unice, și au fost interzise achizițiile de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Au fost luate și unele măsuri de reducere a aparatului din administrația centrală, dar și limitarea la 2 mandate de membru al consiliului de administrație  sau a celui de supraveghere în întreprinderi publice.  

În vederea reducerii cheltuielilor bugetare, Guvernul României a adoptat, prin Ordonanță de Urgență, o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri mai corecte, mai eficiente a banului public, măsuri prin care se speră economisirea de la buget a aproximativ 5 miliarde de lei doar în acest an.

Una dintre cele mai importante măsuri adoptate se referă la stabilirea de către Guvern de limite lunare de cheltuieli ale ordonatorilor de credite și derogarea de la aceste limite doar prin memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și al educației.

De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităților și instituțiilor publice li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, dacă nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică. Se exceptează de la această măsură „Programul Rabla” pentru autoritățile și instituțiile publice care achiziționează autoturisme nepoluante, dar și achizițiile care sunt legate de proiectele cu finanțare europeană, proiectele din PNRR sau proiectele care fac obiectul acordurilor de împrumut pe care România le are cu Banca Mondială.
O altă măsură stabilește suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, până la 31 decembrie 2023. Totuși, pentru posturile aflate în procedura de ocupare la care s-a afișat rezultatul selecției dosarelor de concurs anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se pot continua demersurile de ocupare a acestora. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv în educație și sănătate, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget. La fel, în cazul instituţiile publice locale, tot prin memorandum iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, se pot organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante.

OUG prevede și reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale.
Angajații din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de subordonare și de finanțare, pot exercita concomitent cel mult două mandate de membru al consiliului de administrație și/ sau de membru al consiliului de supraveghere în întreprinderi publice. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, persoanele numite ca membri în mai mult de două consilii de administrație și/sau de supraveghere la întreprinderile publice își vor exercita opțiunea.
O altă prevedere se referă la faptul că, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, persoanele și durata activității desfășurate în regim de telemuncă se stabilesc de către conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, nemaifiind necesar acordul angajaților.
„Adoptarea acestor măsuri este necesară pentru ca România să-și respecte țintele de deficit bugetar pe care și le-a asumat pentru perioada 2023-2024 (respectiv 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024) care vor contribui la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice – scăderea inflației, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar. Necesitatea menținerii angajamentului de consolidare fiscală și în perioada următoare reprezintă totodată o condiție pentru absorbția fondurilor europene din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență” se arată în comunicatul de presă a Guvernului României.

Deși s-a discutat inițial și despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul sau impozitarea veniturilor mai mari decât salariul președintelui, aceste măsuri au fost abandonate. La fel, inițial se vorbea de plafonarea salariilor bugetarilor, însă și această idee a fost abandonată, mai ale că marea parte a instituțiilor publice locale au apucat să majoreze salariul angajaților, conform legii.

Ordonanța de Urgență va intra în vigoare după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.