„Ilie Bolojan le solicită românilor să își reducă voluntar consumul de energie electrică în intervalul 20:00–23:00, însă o asemenea intervenție publică nu poate fi analizată exclusiv prin prisma contextului excepțional generat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă sau de nivelul scăzut al Dunării, deoarece ea exprimă, în esență, limita unei filosofii de guvernare care ajunge să transfere asupra conduitei cetățeanului efectele unor investiții întârziate și ale unei planificări strategice insuficiente”, spune deputata Raisa Enachi.
„Paradoxul este cu atât mai evident cu cât România este beneficiara celei mai mari alocări din ultima tranșă a Fondului pentru Modernizare, respectiv 636,9 milioane de euro, destinați investițiilor în infrastructura energetică, inclusiv în sisteme de stocare, iar la această finanțare se adaugă schema de ajutor de stat în valoare de 150 de milioane de euro, aprobată de Comisia Europeană pentru realizarea a cel puțin 2.174 MWh noi capacități de stocare a energiei electrice”, arată deputata Raisa Enachi, într-o analiză de pe pagina sa de socializare, în care spune că „în aceste condiții, întrebarea legitimă nu este de ce românii consumă energie în intervalul de seară, dar în ce măsură ritmul implementării acestor investiții corespunde urgenței și amplorii provocărilor cu care sistemul energetic național se confruntă?”.
„În ordinea firească a guvernării, infrastructura precedă apelul la sacrificiu, investiția precedă restrângerea voluntară a consumului, iar securitatea energetică se construiește prin capacitatea statului de a anticipa vulnerabilități previzibile, nu prin transformarea cetățeanului în mecanism de compensare a unor deficiențe structurale. Din această perspectivă, apelul premierului demis nu reprezintă doar o recomandare administrativă adresată populației, ci devine expresia involuntară a distanței dintre resursele financiare pe care România le-a avut la dispoziție și rezultatele concrete pe care cetățenii ar fi trebuit să le resimtă într-un moment de presiune asupra sistemului energetic”, scrie parlamentarul de Vaslui.
„Într-un stat care și-a asumat, prin documente strategice și prin angajamente europene, consolidarea independenței energetice, prima reacție în fața unei crize nu ar trebui să fie solicitarea adresată populației de a consuma mai puțin, ci demonstrarea faptului că investițiile realizate în ultimii ani sunt suficiente pentru ca sistemul să funcționeze fără a transfera asupra societății costul întârzierilor administrative și al incapacității instituționale de a transforma fondurile disponibile în infrastructură funcțională și reziliență energetică”, își încheie analiza deputata Raisa Enachi.
