Nu şi de deputata Raisa Enachi, care a transmis Parlamentului României declaraţia de presă, „Reunirea de la 1918: provocările revenirii Basarabiei la patria mamă”, joi, 27 martie, la împlinirea a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, eveniment înfăptuit prin voinţă populară de ambele maluri ale Prutului. Ulterior, teritoriul dintre Prut şi Nistru ne-a fost încă odată smuls, prin voinţa marilor puteri, acum români şi moldoveni având ţări diferite. Momentul de la 1918 a fost uitat de guvernanţi, poate şi din cauze politice, în actualul context internaţional. Deputata Raisa Enachi, ea însăşi născută în Republica Moldova, Basarabia, a transmis, cu această ocazie, Camerei Deputaților din România, o declaraţie de presă.
Iată, declaraţia de presă a doamnei deputat Raisa Enachi:
„Reunirea de la 1918: provocările revenirii Basarabiei la patria mamă.
Astăzi, se împlinesc 107 ani de la un moment care a schimbat destinul nostru, reunirea Basarabiei cu România, în 1918. A fost un act de curaj, de unitate şi de dragoste faţă de ţară. Un gest prin care românii de peste Prut s-au întors acasă, convinşi că fac parte din acelaşi popor, din aceeaşi istorie.
Reunirea de la 27 martie 1918 a fost o revenire firească a Basarabiei în sânul naţiunii române. O confirmare a identităţii noastre comune, a valorilor şi tradiţiilor care ne ţin împreună. O dovadă că, indiferent câte graniţe s-au trasat în timp, legătura dintre noi nu s-a pierdut. Sigur, nu doar comemorăm acel moment, ci ne întrebăm ce s-a schimbat de atunci. În calitate de deputat şi româncă născută în Basarabia, mă gândesc cu seriozitate la ce s-a făcut în tot acest timp? Ce paşi concreţi am urmat pentru a continua ceea ce s-a început atunci? Ce facem pentru ca reîntregirea naţională să nu rămână doar un ideal?”, arată, în declaraţia de presă transmisă Camerei Deputaşilor din România de către deputata Raisa Enachi.
În continuarea documentului, deputata vasluiană acuză autorităţile române de prea puţină implicare în aporpierea celor două ţări surori: „Din păcate, deşi legătura dintre români este vie şi puternică, o birocraţie greu de înţeles continuă să blocheze sau să întârzie recunoaşterea unui drept firesc. De ce e atât de complicat ca basarabenii să fie recunoscuţi ca cetăţeni români, cu demnitate şi respect? De ce există atâtea condiţii şi proceduri care mai degrabă încurcă, în loc să ajute, chiar şi atunci când vorbim despre un drept susţinut de lege şi de istorie?
Nu e normal ca românii de peste Prut, care şi-au păstrat limba, cultura şi conştiinţa românească, să fie trataţi ca străini. O graniţă nu poate rupe o legătură de sânge şi de spirit. Nu e firesc ca birocraţia şi lipsa de voinţă politică să cântărească mai mult decât dorinţa oamenilor de a fi din nou împreună. De ce nu s-au luat măsuri clare pentru ca basarabenii să îşi recapete cetăţenia română fără piedici inutile? De ce este nevoie de o aşteptare lungă şi de un proces complicat pentru un drept care este clar, natural, legitim şi fundamentat? Pentru că Basarabia este România, nu doar în suflet, ci şi în drept. E o chestiune de justiţie, de respect şi de asumare”.
„În această zi cu o semnificaţie profundă, trebuie să reafirmăm cu hotărâre că identitatea noastră naţională contează. Că nu renunţăm la legătura cu românii noştri de peste Prut. Solicit, cu fermitate, ca dreptul basarabenilor de a fi cetăţeni români să fie garantat, fără amânări, fără complicaţii.
Reunirea nu e doar o dorinţă, ci o necesitate. Este pasul firesc către o Românie întreagă şi demnă. La mai bine de un secol de la acel act de curaj, avem datoria să fim la fel de hotărâţi. Să nu renunţăm la idealul nostru de unitate naţională.
Basarabia este România – nu doar prin istorie, ci şi prin responsabilitatea noastră de astăzi”, a mai declarat deputata Raisa Enachi.
