Sălile de jocuri nu vor mai fi autorizate să funcționeze în clădiri de locuințe, la parterul blocurilor. Un proiect legislativ propune modificarea procedurilor de autorizare.
Spațiile destinate jocurilor de noroc nu vor mai putea fi înființate în clădiri rezidențiale și la parterul blocurilor de locuințe. Practic este vorba despre modificarea reglementărilor privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Concret, pentru a obține licența de organizare a jocurilor de noroc, operatorii vor trebui să îndeplinească o nouă condiție.
Proiectul stabilește ca spațiile dedicate organizării jocurilor de noroc să nu mai fie amplasate în clădiri rezidențiale sau la parterul unor clădiri cu destinație mixtă.
„Spațiul propus nu este situat la parterul unei clădiri rezidențiale sau la parterul unei cladiri cu destinație mixtă, clădiri definite potrivit dispozițiilor Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare”, propune proiectul de reglementare.
Autorii susțin că este nevoie de o asemenea regulă ca urmare a înmulțirii numărului de săli de jocuri de noroc în diferite comunități. Or, se arată în proiect, aceste activități au consecințe grave asupra sănătății publice, dar și a siguranței sociale și economiei familiei.
Astfel, jocurile de noroc pot da dependență, mai ales în cazul tinerilor și a persoanelor vulnerabile, iar costurile economice și sociale sunt suportate de familiile afectate.
„Jocurile de noroc pot conduce la dependență, iar amplasarea sălilor de jocuri la parterul blocurilor, în apropierea locuințelor, poate facilita accesul constant al persoanelor vulnerabile la aceste activități, contribuind astfel la creșterea cazurilor de dependență. Prin urmare, este esențial să protejăm locatarii, dar în special tineretul și persoanele vulnerabile, limitând accesul acestora la astfel de locații. De asemenea, aceste săli pot atrage persoane deja dependente, încurajând comportamente riscante”, susțin autorii proiectului.
Problemele legate de dependența față de jocurile de noroc (și față de cele electronice – „păcănelele”) cresc proporțional cu numărul jucătorilor și cu oferta de jocuri, în vreme ce statul rămâne principalul furnizor. În ce sens? Simplu: incitat să joace și menținut în iluzia că poate câștiga, cetățeanul este deturnat de la eventualele porniri la revoltă. Iar aici, la acest capitol, nu iau în calcul dramele familiale, cu efecte dezastruoase și ireversibile.
Dacă adunăm efectul „distractiv” al jocurilor cu cel al unui alt instrument de control, cum ar fi televiziunea ori rețelele de socializare, înțelegem că cei care dețin puterea au interesul să minimalizeze problemele pe care le implică jocul: dependența, îndatorarea excesivă, depresia… Practic, NU le pasă, câtă vreme lesa-i ținută scurt. Așa că, indiferent de locația destinată jocurilor, rezultatele deteriorării socio-comportamentale în cazul indivizilor deveniți dependenți este uriașă. Dar nu-i veți vedea niciodată pe responsabili trași la răspundere, pentru că ei fac parte din rândul elitelor (spre exemplu, fratele Ursulei von der Leyen ajunsese acum vreo 2 ani președinte la Superbet, posibil, să dețină funcția și-n momentul de față).