Cu doar 33,02% prezență la vot la aceste alegeri parlamentare, Vasluiul se clasează iar în coada țării. Avem cea mai scăzută prezență la vot din ultimii 20 de ani, exceptând alegerile parlamentare din 2020, principalul motiv fiind acela că un sfert dintre alegătorii vasluieni de pe liste sunt plecați din țară, majoritatea lor fiind moldoveni cu buletin de Vaslui. Aceste alegeri au fost printre cele mai liniștite, fiind sesizate doar 6 incidente electorale, din care două nu s-au confirmat.
Punct final alegerilor parlamentare 2024, alegeri care au atras la nivel național cea mai mare prezență la vot, 52,50%, din ultimii 20 de ani. Nu la fel s-a întâmplat și în județul Vaslui, unde procentul celor care se prezintă la urne din totalul alegătorilor este în scădere de la scrutin la scrutin.
Duminică, 1 decembrie 2024, din totalul celor 426.615 alegători înscriși pe listele electorale permanente, doar 33,02%, respectiv 140.866 de persoane, s-au prezentat la urne. Spre comparație, la alegerile locale din iunie, prezența la vot a fost de 37,08%, și chiar și cele prezidențiale de acum 2 săptămâni au suscitat mai mult interes, 33,92% dintre vasluieni exprimându-și atunci opțiunea.
De altfel, încă din 2004, când prezența la vot la alegerile parlamentare în județul Vaslui a fost de 58,68%, aceasta a fost în continuă scădere, cu un minim atins în 2020, de doar 23,55%. Trebuie spus că acest lucru nu s-a datorat în totalitate lipsei de spirit civic a vasluienilor, ori dezamăgirea față de clasa politică, ci, pur și simplu, numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale nu coincide cu cel al persoanelor care, încă, mai locuiesc aici. Circa o sută de mii de alegători provenind din Republica Moldova, au fost doar în trecere prin acest județ, pentru a-și lua buletin și pașaport și a pleca apoi în alte zări. Alte zeci de mii de vasluieni au emigrat în căutarea unei vieți mai bune, îngroșând rândurile diasporei și, poate, votând la secțiile de votare din străinătate. Acesta este și motivul pentru care, în municipiul Vaslui s-a înregistrat unul dintre cele mai mici procentaje la prezență la vot, doar 20% dintr-un total de 130.605 cetățeni cu drept de vot înregistrați.
Cea mai scăzută prezență la vot a fost în comuna Ferești, doar 17,51%, și la Bogdana, 24,84%, iar cea mai „masivă”, la Dodești, 57,87%, Vutcani, 52,98%, Gârceni, 52,87%, Hoceni, 51,57% și Șuletea, 51%, acestea fiind și singurele comune unde prezența la vot a fost mai mare de jumătate. În mediul urban, la acest capitol conduce municipiul Bârlad, cu 41,55%, urmat de orașul Negrești, cu 40,01%, Huși, 34,07% și Murgeni, 32,51%, pe ultimul loc fiind Vaslui, cu 20%.
Totuși, făcând abstracție de moldovenii cu drept la vot, județul Vaslui s-ar clasa, ca procente, undeva la mijlocul clasamentului național.
Un lucru îmbucurător, la acest scrutin au fost înregistrate foarte puține incidente electorale, la Comandamentul Operațional constituit la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui privind incidentele electorale arată că, de la începerea votării, fiind primite doar 6 sesizări cu privire la săvârșirea unor contravenții sau infracțiuni în legătură cu procesul electoral. Dintre acestea, 2 dintre sesizări nu s-au confirmat, 2 sunt în curs de verificare, iar 1 sesizare nu era de competența MAI, astfel că a fost trimisă pentru soluționare către Autoritatea Electorală Permanentă. Între sesizări: un bărbat ar transporta alegători la o secție de votare din comuna Șuletea sau faptul că 2 persoane ar fi postat pe o rețea de socializare mesaje prin care îndemnau cetățenii să voteze o anumită formațiune politică. La o secție din comuna Hoceni, un membru al unei comisii de votare a leșinat și a primit îngrijiri medicale de la un echipaj de ambulanță la fața locului. Procesul de votare nu a fost afectat. De asemenea, un agent economic din comuna Gârceni a fost sancționat contravențional cu avertisment de către jandarmii vasluieni, deoarece comercializa băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al unei secţii de votare.
Pe parcursul zilei votului, la nivelul județului Vaslui au fost mobilizați peste 900 de angajați MAI, între care 165 de pompieri, care au avut ca principale atribuții menținerea climatului normal de siguranță publică, asigurarea protecției secțiilor de vot și cercetarea sesizărilor cu privire la posibile incidente electorale.
