În iunie 2023, Camera Deputaților, for decizional, adopta o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, respectiv Legea arendei. Principala modificare, cerută de către marii fermieri, era obligativitatea ca contractele de arendare să fie încheiate pe minim 7 ani, cu excepția unor situații speciale. Atât președintele Klaus Iohannis, cât și USR alături de partidul Forța Dreptei au sesizat la Curtea Constituțională a României (CCR), neconstituționalitatea acestei legi. Marți, CCR a decis că Legea arendei este neconstituțională în ansamblul său, nu pentru că ar încălca drepturile proprietarilor de terenuri agricole, ci pentru că aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, încălcând astfel Constituția. Circa 40% din totalul terenului agricol agricol din județul Vaslui este folosit în sistem de arendă de societăți sau intreprinderi individuale.
În aprilie 2022, la Senatul României era înregistrată o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, Legea Arendei, având ca inițiatori un grup de deputați PSD, şi care, pe 13 iunie 2023, a primit votul decisiv al deputaților și a fost transmisă președintelui României pentru promulgare. Legea interesează pe mulți dintre proprietarii de terenuri, inclusiv cei vasluieni, dat fiind că la nivelul județului, din suprafața totală de 292.258 ha teren arabil, peste 165 de mii de hectare de teren agricol sunt lucrate de către societățile agricole, cele cu personalitate juridică şi intreprinderile individuale, familiale sau persoane fizice autorizate, iar marea majoritate a acestor suprafețe o reprezintă teren luat în arendă. Practic, 40% din suprafața de teren agricol de la nivelul județului Vaslui este teren care face obiectul unui contract de arendă.
Principalele modificări aduse Legii privind închirierea se referă la durata minimă a contractelor de arendă, care a fost stabilită la șapte ani pentru toate contractele noi, dar nu și pentru cele existente. „Durata minimă obligatorie se impune ca urmare a dreptului, cât şi a obligației arendaşului de a investi în teren, ori orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă de amortizare a investițiilor. (…) propunerea este justificată de rațiunea avută la încheierea contractelor de schimb a terenurilor agricole, şi anume comasarea terenurilor ce implică o eficiență economică ridicată şi o producție crescută, spre deosebire de fragmentarea terenurilor exploatate. De asemenea, creşte controlul asupra lucrărilor agricole, culturilor şi recoltelor”, au justificat inițiatorii, necesitatea modificărilor la Legea Arendei. O nouă precedere a legii interzice subarendarea: „Subarendarea totală sau parțială este interzisă sub sancţiunea nulităţii, cu excepţia schimbului de utilizare a terenului între arendaşi”, se menționa în textul noii legi. Camera Deputaților a eliminat un amendament prin care contractele de arendare constituie titlu executoriu, amendament care ar fi favorizat arendașii, pentru că, practic, proprietarii terenurilor date în arendă ar fi putut întâmpina dificultăți în a-și încasa plata arendei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract. Totuși, contractul de arendare poate înceta unilateral, la cererea arendatorului, înainte de împlinirea termenului, în cazul în care arendaşul nu achită plata arendei, care este o obligație esențială a arendaşului. În plus, legea prevede și alte situații speciale în care contractul de arendare poate înceta, înainte de finalizarea perioadei discutate. Acest lucru se poate întâmpla în caz de deces al arendașului. În această situație, moștenitorii vor fi obligați să mențină contractul de arendare pe toată durata încheiată cu arendașul. De asemenea, contractul se poate finaliza înainte mai devreme, dacă apare obligația de a menține contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate în cazul vânzării terenului respectiv, obligație care revine, desigur, cumpărătorului.
Imediat după adoptare, atât președintele Klaus Iohannis, cât și USR, alături de partidul Forța Dreptei au sesizat la Curtea Constituțională a României (CCR), neconstituționalitatea acestei legi. Marți, 3 octombrie, a venit și răspunsul: după două amânări, judecătorii CCR au decis că Legea arendei este neconstituțională în integralitatea ei. „În ședința din data de 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate „a priori”, a decis cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 51 de deputați, aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați din Camera Deputaților, precum și de către Președintele României şi a constatat că Legea pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil este neconstituțională, în ansamblul său”.
În esență, Curtea a reținut că, „Prin conținutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispozițiilor (…) din Constituția României”, se arată în comunicarea CCR.
Practic, Legea arendei a fost declarată neconstituțională nu datorită unor prevederi din cuprinsul ei, ci din cauza procedurii parlamentare prin care a fost adoptată. În situația în care o lege este declarată neconstituțională în ansamblul ei, procedura legislativă nu poate fi reluată și este nevoie de un nou proiect de act normativ care să parcurgă procedurile parlamentare pornind de la zero. Așadar, trebuie depusă în Parlament o nouă propunere legislativă, care să parcurgă întreg procesul până la adoptare, astfel că o nouă Lege a arendei ar putea fi aplicată, în cel mai bun, din 2025, deci după alegeri!
