Cadrele didactice afiliate la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au declanşat astăzi, luni, 22 mai 2023, greva generală în educație, chiar cu riscul înghețării anului școlar 2022-2023. Asta după ce ultimele negocieri purtate ieri cu Guvernul României, au eşuat, sindicaliştii fiind nemulțumiți că, la fel ca de fiecare dată, în loc de măsuri concrete pentru satisfacerea doleanțelor, li s-au oferit doar promisiuni. Din păcate, greva are cele mai mari repercursiuni asupra elevilor, care nu-şi vor finaliza pregătirea, dar şi a părinților, care, pe de o parte, se tem să-şi trimită copiii la şcoală, unde s-ar putea să nu fie supravegheați, şi pe de altă parte, trebuie să caute soluții pentru a rămâne acasă şi a avea grijă de copii.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spriru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” anunțau, încă cu o lună în urmă, că, începând cu 22 mai 2023, s-ar putea trece la acțiuni mai ample de protest, inclusiv la grevă generală în educație, dacă nu vor fi satisfăcute unle revendicări, în special cele legate de salarizarea şi drepturile persoanelor din învățământ, dar şi de condițiile din educație. Toată săptămâna trecută, reprezentanții sindicatelor au avut negocieri cu Guvernul, negocieri care nu au avut însă nici un rezultat. Astfel, în ceea ce priveşte creşterea salariilor, la circa 4.000 lei/lunar, în cazul debutanților, respectiv 7.000 lei/lunar pentru cadrele cu vechime, creştere salarială ce ar urma să fie aplicată şi personalului nedidactic, Guvernul a oferit doar promisiunea că aceste revendicări îşi vor găsi rezolvarea în noua Lege a salarizării ce ar urma să fie discutată undeva în luna iulie…
În aceste condiții, luni a fost declanşată greva generală în educație, însă nu toate cadrele didactice au aderat la ea. Astfel, la nivelul județului Vaslui, doar circa 70% dintre profesori participă la grevă, restul urmând să continue programul normal de lucru şi să țină cursuri. Aceştia, împreună cu personalul nedidactic şi directorii de şcoli, ar urma să asigure şi supravegherea elevilor, în orele care nu se vor ține. Cât priveşte greviştii, liderii de sindicat le-au transmis să nu meargă deloc la ore, şi să stabilească, la nivelul fiecărei unități de învățământ, cât timp vor sta în şcoală, fără a presta însă nici un fel de activități.
Practic, această grevă va avea consecințe nu doar asupra procesului de învățământ şi a elevilor, cu atât mai mult cu cât clasele terminale de gimnaziu şi liceu ar trebui să termine şcoala la sfârşitul săptămânii trecute, şi să aibă situația şcolară încheiată pentru a putea participa la examenele de evaluare Națională şi Bacalaureat, dar şi asupra părinților, care nu ştiu dacă să-şi ducă copii la şcoală, unde va avea prte sau nu de supraveghere, ori să-şi ia zile libere, pentru a avea grijă de copii, acasă… Cert este că sindicaliştii, prin vocea liderilor lor, au anunțat că nu vor renunța la grevă până nu li se vor aproba toate revendicările, chiar cu riscul înghețării anului şcolar!
Reprezentanții angajaților din învățământ au următoarele revendicări:
– Majorarea salariilor personalului din învăţământ, în conformitate cu importanţa socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic;
– Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflaţiei;
– Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic;
– Acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă personalului din învăţământ;
– Acordarea drepturilor prevăzute în legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizaţiei de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.); – Creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ, pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi a infrastructurii;
– Renunţarea la aplicaţia EduSal şi înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat şi administrat de Ministerul Educaţiei”.
