Ministerul Educaţiei a început prezentarea, pe site-ul propriu, a situaţiei clădirilor cu destinaţie şcolară încadrate sau nu într-o categorie de risc seismic. La nivelul judeţului Vaslui, situaţia „cunoscută” este sumbră: nu se ştie riscul la care sunt expuşi elevii în cazul unui seism major, dacă acesta s-ar produce în timpul orelor de curs. Este cazul a peste 95% din totalul clădirilor cu destinaţie învăţământ care nu se ştie dacă ar rezista la un cutremur cum au fost cele din ultima perioadă în Turcia, dar şi în România. Cu siguranţă nu doar 80 de clădiri aparţinând unui număr de 43 de unităţi de învăţământ vasluiene, câte apar în situaţia publicată de Ministerul Educaţiei, sunt expertizate şi încadrate într-o clasă de risc seismic, de aceea, pentru o corectă informare, autoritățile publice locale trebuie să pună la dispoziția unităților de învățământ astfel de documente, dacă există!
Situaţia clădirilor cu destinaţie şcolară încadrate sau nu într-o categorie de risc seismic, așa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităților de învățământ în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) prezentată săptămâna trecută de către Ministerul Educaţiei denotă un adevăr foarte grav: autorităţile locale nu au expertizat sau nu au transmis rezultatele unor asemenea expertize făcute la clădiri cu destinaţia învăţământ pe care le administrează, chiar dacă au această obligaţie. Practic, nu se ştie dacă grădiniţele, şcolile şi liceele unde învaţă copiii noştri sunt sigure din punct de vedere al rezistenţei la cutremur! Astfel, la nivelul judeţului Vaslui, din circa 1.200 de clădiri folosite de cele 640 de unităţi şcolare, doar 80 de clădiri aparţinând unui număr de 43 de unităţi apar ca fiind expertizate şi încadrate într-o clasă de risc seismic! Mai mult, este vorba doar de clădiri cu destinaţie de săli de curs şi laboratoare, nu însă şi, de exemplu, săli de sport, grupuri sanitare, cantine ori clădiri cu alte destinaţie. Practic, în situaţia prezentată de Ministerul Educaţiei, imensa majoritate a clădirilor aparţinând unităţilor de învăţământ preuniversitar vasluiene apar ca fiind neîncadrate în vreo clas\ de risc seismic, deci, practic, neexpertizate. Doar 10 grădiniţe, din cele 307 existente, 22 de şcoli primare şi gimnaziale, din totalul de 293 de astfel de unităţi existente în judeţ, 10 din cele 24 de licee vasluiene şi Palatul Copiilor Huşi apar în evidenţa SIIR ca fiind încadrate într-un grad de risc seismic. Trebuie spus că nici măcar în mediul urban întreaga situaţie nu este cunoscută la nivelul ministerului, în SIIR figurând doar clădiri ale Colegiului „Gh. Roşca Codreanu”, ale Liceului Tehnologic „I Cuza”, ale Școlii Gimnaziale „N. Tonitza” şi ale Grădiniţei nr. 2, din Bârlad, ale Liceului Tehnologic „D. Cantemir” din Fălciu, ale Colegiului Agricol „D. Cantemir”, şcolilor „Ion Creangă” şi „Mihai Eminescu”, grădniţelor 1, 7, 12 şi 13 şi a Clubului Copiilor, în municipiul Huşi, Grădiniţa „Prichindel” şi Șoala Gimnazială „Mihai David” din Negreşti, precum şi liceelor „Radu Miron”, „Ștefan Procopiu”, „Ion Mincu” şi Emil Racoviţă”, din municipiul Vaslui, ori ale Liceului Tehnologic din Puieşti.
Singura veste bună este că, cel puţin la acest moment, nicio clădire aflată în uz a vreunei unităţi de învăţământ vasluiene nu figurează ca fiind încadrată în clasa de risc I, respectiv prezentând un risc major de prăbuşire în cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. În schimb, 16 clădiri, inclusiv dintre cele cu destinaţie de săli de curs şi laboratoare, aparţinând unui număr de 9 unităţi şcolare sunt clasate ca fiind în clasa de risc seismic II, respectiv imobile pentru care posibilitatea de prăbuşire în caz de cutremur este redusă, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, etc, fără a pune în pericol structura de rezistenţă! Este vorba de cădiri aparţinând Colegiului „Gh. Roşca Codreanu” şi Școlii Gimnaziale de Arte „N. Tonitza” din Bârlad, şcolilor din Bogdăneşti, Lacul Babei şi Oprişiţa, a Colegiului Agricol „D. Cantemir” şi a Liceului Tehnologic din Puieşti. În schimb, 4 clădiri, aparţinând şcolilor din Bursuci, Dodeşti şi Zorleni, apar încadrate în clasa IV, deci sigure din punct de vedere seismic.
Trebuie menţionat şi faptul că multe clădiri nou construite cu destinaţie învăţământ au cu siguranţă o încadrare de risc seismic, altele, au fost expertizate cu ocazia lucrărilor de reabilitare făcute în ultimii ani, însă acest lucru nu este cunoscut la nivelul Ministerul Educaţiei. De aceea, Ministerul face un apel la autoritățile publice locale ca „autoritățile publice locale, în calitate de administratori ai clădirilor, să pună la dispoziția unităților de învățământ, acolo unde există, actele oficiale care atestă o situație distinctă față de informațiile din SIIIR, pentru corecta informare atât a comunității educaționale, cât și a opiniei publice”.
