Dacă vasluienii nu se mai pot bucura de iernile de altădată, cu ninsori și zăpadă, acest lucru are o explicație. În ultimii aproape 60 de ani, temperatura medie anuală în județul Vaslui a crescut cu 2,09°C, mai puțin cu aproape jumătate de grad decât creșterea medie națională, la nivelul întregii Românii, după cum reiese din datele furnizate de Agenția Națională de Meteorologie (ANM).
Conform datelor ANM, temperatura medie anuală înregistrată în România în 2019 a crescut cu 2,41°C față de cea din anul 1961. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în Bistrița (+3,47°C), iar cea mai mică la stația meteo București-Băneasa: de numai +1,53°C. Tot în București, dar la stația Filaret, creșterea înregistrată a temperaturii medii anuale a fost de 2,37°C, foarte apropiată de media pe țară, pentru perioada anilor 1961-2019.
Cu toate acestea, Vasluiul este unul dintre județele care s-a încălzit cel mai puțin în ultimii 50 de ani, comparativ cu vecinii săi, dar și cu celelalte județe din sud-estul României. Astfel, cu un plus de 2,09 grade Celsius, Vasluiul este peste Brăila (+1,93°C; în acest caz, raportarea este făcută la anul 1975), Tulcea (+2,19°C), Vrancea (+1,98°C, față de anul 1977) și Galați (+2,29°C). De asemenea, în Buzău, temperatura medie anuală a crescut cu 2,3°C, iar în Constanța cu 2,65°C.
Încălzirea globală, prin efectele sale, afectează și județul Vaslui, se spune în Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027, ducument elaborat la nivelul Consiliului Județean Vaslui și care va sta la baza proiectelor de investiții asumate de instituție în viitor.
„La nivelul județului Vaslui, ca și al întregii țării, se resimt tot mai puternic efectele încălzirii globale. Astfel, temperaturile maxime înregistrate la stațiile din Vaslui, Bârlad și Negrești au o tendință de creștere (exceptând o scădere temporară în anul 2018) și se apropie tot mai mult de pragul de 40 de grade, mai ales în municipiul Vaslui (38,5 grade Celsius, în vara anului 2017). De asemenea, temperatura medie anuală a variat, în perioada 2013-2018, în municipiul Vaslui în intervalul 10,2-11,1 grade Celsius, față de o medie multianuală pentru perioada 1960-2000 de doar 9,4 grade Celsius”, se constată în documentul amintit, care dă previziuni sumbre asupra economiei județului, bineînțeles, cu impact direct asupra populației.
„Aceste schimbări climatice au un impact foarte serios asupra economiei județului (de exemplu, perioada tot mai frecvente de secetă severă), dar și asupra serviciilor publice din județ (de exemplu, aprovizionare cu apă, alimentare cu energie electrică, situații de urgență, servicii medicale, sociale etc.).
Primul și cel mai important impact negativ resimțit în județul Vaslui este deja și va fi în agricultură, anii agricoli tot mai proști și nemulțumitori pentru fermierii vasluieni succedându-se deja unul după altul. Anul acesta se înscrie într-un șir pe care cei de la conducerea acestui domeniu i-au declarat „dezastruoși”. În acest context, iată ce spunea recent Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui: „Pentru a vă face o idee despre dimensiunea dezastrului din agricultura vasluiană, unii fermieri au anunțat obținerea unor producții de 800 kg, de 600 kg, de 450 kg și chiar de 300 – 350 kg boabe porumb la hectar, infim comparativ chiar cu producțiile obținute anul trecut, despre care nu se poate spune că a fost un an agricol foarte bun… Lipsa ploilor va avea un impact negativ și asupra pregătirii viitorului an agricol, inclusiv prin prisma majorării cheltuielilor necesare pentru înființarea viitoarelor culturi, din cauza consumului mare de carburanți, ori a uzurii mai mari a utilajelor, datorată solului întărit”.
