„Cu mai puţin de două săptămâni înainte de închiderea PNRR, aproape 4.500 dintre cele peste 15.000 de proiecte derulate la nivel naţional nu erau încă recepţionate, asta înseamnă că aproximativ 30% dintre investiţii se află încă în afara liniei de finalizare. Pentru judeţul Vaslui, unde sunt 604 proiecte în 86 de unităţi administrativ-teritoriale, cu o valoare totală de 164,88 milioane de euro, orice întârziere care s-ar transforma în pierdere financiară nu mai poate fi privită ca o simplă neîndeplinire a unui termen, ci ca o diminuare directă a şansei de dezvoltare a unui judeţ care a rămas prea mult timp în urma marilor centre economice ale ţării”, transmite deputata Raisa Enachi într-o declarație de presă trasmisă Camerei Deputaților pe care o redăm mai jos:
.
„Vasluiul se află într-o poziţie care trebuie analizată cu atenţie. Judeţul este pe locul 16 la nivel naţional după numărul proiectelor PNRR, dar doar pe locul 34 după valoarea acestora. Asta înseamnă că finanţarea este împărţită într-un număr mare de investiţii de dimensiune medie sau redusă, răspândite în aproape întreg teritoriul judeţului. Tocmai această fragmentare face ca fiecare proiect finalizat să aibă o importanţă majoră pentru comunitatea în care este implementat.
Cele 604 proiecte înseamnă, în medie, aproape şapte investiţii pentru fiecare dintre cele 86 de unităţi administrativ-teritoriale. Cei 164,88 milioane de euro reprezintă aproximativ 824,4 milioane de lei, la un curs de calcul de 5 lei pentru un euro, adică un volum important de capital public pe care Vasluiul nu îl poate substitui cu uşurinţă din resurse locale dacă o parte din finanţare este pierdută după expirarea termenului.
Raportată la numărul proiectelor, valoarea medie este de aproximativ 273.000 de euro pentru fiecare investiţie. Această medie arată limpede că nu discutăm despre câteva obiective izolate, ci despre sute de lucrări care pot schimba direct viaţa comunităţilor prin şcoli, creşe, reabilitări, clădiri publice, eficienţă energetică şi alte investiţii care, luate separat, pot părea de dimensiuni reduse, dar care, împreună, definesc infrastructura reală a unui judeţ.
La nivel naţional, dacă aproximativ 4.500 dintre cele peste 15.000 de proiecte nu erau încă recepţionate, rezultă că aproximativ 70% ajunseseră la recepţie, în timp ce aproape 30% nu erau încă finalizate din această perspectivă. O asemenea proporţie nu mai poate fi tratată ca o abatere marginală după ani în care calendarul, condiţiile şi obligaţiile PNRR au fost cunoscute. Dacă, ipotetic, 5% din valoarea totală aferentă proiectelor Vasluiului ar rămâne nevalorificată, suma ar fi de aproximativ 8,24 milioane de euro, adică peste 41 de milioane de lei. La o expunere de 10%, pierderea proporţională ar ajunge la aproape 16,49 milioane de euro, respectiv peste 82 de milioane de lei. La 20%, ar fi vorba despre aproape 32,98 milioane de euro, adică aproximativ 164,9 milioane de lei, iar la 30%, valoarea ar ajunge la aproximativ 49,46 milioane de euro, respectiv aproape 247,3 milioane de lei. Aceste cifre nu reprezintă o prognoză a pierderilor Vasluiului, ci o simulare matematică a riscului asociat fiecărui procent de nefinalizare. Într-un judeţ cu resurse bugetare limitate, diferenţa dintre 100% şi 90% nu este o simplă variaţie statistică. Ea poate însemna zeci de proiecte şi zeci de milioane de lei care nu mai sunt transformate în investiţii publice.
Raportat la cele 604 proiecte, 10% înseamnă aproximativ 60 de investiţii, 20% înseamnă aproximativ 121 de proiecte, iar 30% înseamnă aproximativ 181 de proiecte. Asta arată că fiecare procent pierdut în etapa finală a programului poate însemna lucrări nefinalizate, comunităţi care rămân în aşteptare şi capital care nu se mai fixează în judeţ. Pentru Vaslui, problema are o gravitate aparte, deoarece judeţul nu are libertatea financiară de a înlocui din surse proprii zeci sau chiar sute de milioane de lei proveniţi din finanţarea europeană. În aceste condiţii, un proiect nefinalizat nu este doar o investiţie amânată. În funcţie de regulile aplicabile fiecărui proiect şi de situaţia sa la termen, el poate deveni o investiţie pentru care finanţarea PNRR nu mai poate fi valorificată integral.
Termenul de la sfârşitul lunii august nu poate fi privit ca o simplă limită procedurală, pentru că de respectarea calendarului depinde transformarea finanţării europene în infrastructură şi patrimoniu public efectiv. Proiectele rămase în afara termenului pot lăsa în urmă lucrări începute, obligaţii financiare greu de preluat şi comunităţi obligate să suporte o nouă perioadă de întârziere pentru investiţii care ar fi trebuit să existe deja.
România a cunoscut din timp calendarul PNRR, condiţiile de implementare şi obligaţiile aferente proiectelor, a avut, de asemenea, ani la dispoziţie pentru punerea lor în aplicare. Faptul că perioada finală este din nou transformată într-o cursă de recuperare ridică probleme serioase privind continuitatea administrativă, capacitatea de implementare şi responsabilitatea decizională. Iar judeţele cu decalaje de dezvoltare sunt cele care riscă să plătească cel mai scump pentru aceste întârzieri.
Pentru Vaslui, cei 164,88 milioane de euro înseamnă mai mult decât o finanţare temporară, reprezintă una dintre puţinele oportunităţi prin care diferenţa dintre judeţ şi regiunile mai dezvoltate poate fi redusă prin capital european. Pierderea unei părţi din această sumă ar însemna prelungirea exact a acelor decalaje despre care toate guvernările vorbesc, dar pe care prea puţine politici publice au reuşit să le reducă într-un ritm suficient.
Dacă toate cele 604 proiecte sunt finalizate şi finanţarea este valorificată integral, Vasluiul poate transforma echivalentul a peste 824 de milioane de lei în infrastructură publică, servicii şi clădiri care vor rămâne în comunităţi ani la rând. Într-un calcul pur proporţional, o rată de finalizare de 95% ar însemna o sumă expusă de aproximativ 41,2 milioane de lei, la 90% – aproximativ 82,4 milioane de lei, la 80% – aproximativ 164,9 milioane de lei, iar la 70% – aproximativ 247,3 milioane de lei. Aici se vede adevărata diferenţă dintre un procent bun într-un raport şi dezvoltarea reală a unui judeţ. 100% înseamnă, în această simulare, 604 proiecte transformate în investiţii şi 164,88 milioane de euro valorificate pentru Vaslui, 90% poate însemna aproximativ 60 de proiecte nefinalizate şi peste 82 de milioane de lei expuşi, 80% poate însemna aproximativ 121 de investiţii nefinalizate şi aproape 165 de milioane de lei care nu s-ar mai materializa în aceeaşi proporţie în infrastructura judeţului.
Un judeţ aflat pe locul 34 după valoarea finanţărilor nu îşi poate permite să considere 90% suficient atunci când restul de 10% poate reprezenta zeci de proiecte: o şcoală, o creşă, o clădire publică, un serviciu local sau o investiţie care nu mai ajunge la comunitatea pentru care fusese aprobată. Vasluiul nu are nevoie doar de statistica proiectelor începute, dar de certitudinea proiectelor încheiate. Dezvoltarea nu se măsoară în intenţii, contracte semnate sau şantiere deschise, ci în ceea ce rămâne efectiv după expirarea termenului, clădiri finalizate, servicii funcţionale, infrastructură utilizabilă şi capital public păstrat în judeţ.
Într-un judeţ în care aproape fiecare localitate are nevoie de investiţii suplimentare şi în care diferenţele faţă de marile centre economice rămân vizibile în infrastructură, servicii, educaţie şi capacitatea administraţiilor locale de a finanţa dezvoltarea din resurse proprii, pierderea unui milion de euro nu este o cifră care poate fi absorbită fără consecinţe. Este echivalentul unei investiţii care nu mai ajunge să producă efecte pentru comunitate. Iar când vorbim despre 604 proiecte, 86 de unităţi administrativ-teritoriale şi 164,88 milioane de euro, miza depăşeşte cu mult o statistică administrativă. Fiecare proiect finalizat înseamnă capital european transformat în infrastructură şi servicii, iar fiecare proiect pierdut sau finanţat doar parţial înseamnă o oportunitate de dezvoltare diminuată.
Vasluiul nu îşi poate permite să piardă bani europeni după ce a aşteptat ani întregi investiţiile menite să reducă decalajele acumulate. Dacă o parte dintre cele 604 proiecte rămâne nefinalizată sau nu poate fi valorificată integral în condiţiile programului după expirarea termenului, responsabilitatea nu va putea fi ascunsă în procente. În spatele fiecărui procent se află bani, lucrări, clădiri, servicii şi comunităţi care aşteaptă rezultate concrete.
În final, adevărata întrebare pentru Vaslui nu este câte proiecte au fost aprobate, însă câte vor rămâne efectiv în judeţ după închiderea PNRR. Pentru un judeţ care are nevoie de fiecare investiţie capabilă să reducă decalajele de dezvoltare, diferenţa dintre un proiect contractat şi un proiect finalizat poate fi diferenţa dintre o promisiune administrativă şi o schimbare reală”.
