În 2022, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a introdus, prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/2022, supraimpozitarea contractelor individuale de muncă cu timp parţial, obligând angajatorii, în condiţiile stabilite de Codul fiscal, să suporte contribuţii sociale raportate la salariul minim aferent unei norme întregi chiar şi atunci când raportul de muncă presupunea două sau patru ore de activitate. O inițiativă chiar a PNL de corectare a acestei taxe a fost depusă în Parlament încă din 2023, însă a ajuns abia acum să fie dezbătură. Și totuși, luni, proiectul a fost dezbătut în plen. Miercuri, când ar fi trebuit să ajungă la vot, nu mai era pe listă. „De ce a fost scos din sesiunea de vot fără explicații? Și, poate cel mai important, dacă au recunoscut că măsura din 2022 a creat o nedreptate, de ce amână acum corectarea ei?”, întreabă deputata Raisa Enachi.
Proiectul de lege PL-x 352/2023, inițiat de parlamentari PNL, care prevede ca, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate să fie calculate în funcție de venitul efectiv realizat, și nu prin raportare la salariul minim brut pe țară, a ajuns, în sfârșit, să fie dezbătut în plen. S-a vorbit de necesitatea reducerii poverii fiscale asupra angajatorilor, despre protejarea iniţiativei private şi despre riscul ca o taxare disproporţionată a muncii cu timp parţial să împingă o parte dintre raporturile de muncă în afara legalităţii.
Și totuși, luni, 14 septembrie 2026, proiectul a fost dezbătut în plen, însă miercuri, când ar fi trebuit să ajungă la vot, nu mai era pe listă.
„De ce? Nu au explicat. Vorbim despre suprataxarea muncii part-time, o măsură care a venit să corecteze o nedreptate votată tot de ei, în 2022. De ce a fost scos din sesiunea de vot fără explicații? Și, poate cel mai important, dacă au recunoscut că măsura din 2022 a creat o nedreptate, de ce amână acum corectarea ei?”, scrie deputata Raisa Enachi, cea care, cu o zi înainte, transmisese Camerei Deputaților un comunicat pe tema acestui proiect de lege, în care explica că un contract de patru ore trebuie tratat fiscal potrivit venitului şi timpului de muncă pentru care a fost încheiat, iar frauda trebuie cercetată şi sancţionată acolo unde există, nu presupusă în mod general şi transformată într-o obligaţie fiscală suplimentară suportată inclusiv de cei care respectă legea.
„Statul de drept nu funcţionează prin prezumţia colectivă de vinovăţie fiscală, ci prin individualizarea răspunderii şi proporţionalitatea obligaţiei. De aceea, voi susţine eliminarea acestei formule fiscale, dar nu pot accepta ca o corecţie făcută în 2026 unei măsuri introduse în 2022, printr-o iniţiativă depusă încă din 2023, să fie prezentată astăzi drept dovada unei consecvenţe politice în apărarea antreprenorilor, câtă vreme tocmai această succesiune de date arată că mediul economic a fost obligat să suporte ani de zile efectele unei soluţii pe care acum chiar cei care au susţinut eliminarea ei ajung să o prezinte drept o anomalie fiscală”, arăta deputata Enachi.
„Suntem în 2026, discutăm o iniţiativă legislativă din 2023, care încearcă să repare o măsură fiscală introdusă în 2022, iar această cronologie spune mai mult decât orice discurs despre grija faţă de antreprenori.
PNL poate vota pentru eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, iar această corecţie trebuie făcută, dar nu poate transforma o măsură introdusă sub guvernarea pe care a condus-o, o întârziere de ani de zile şi o revenire tardivă la proporţionalitatea fiscală într-un merit politic propriu”, a atras atenția Raisa Enachi.
