Pe 31 august 2026, s-a încheiat oficial Planul Național de Redresare și Reziliență, însă alte mecanisme și instrumente de finanțare,cum ar fi Programul Regional 2021 – 2027, sunt încă în plină desfășurare, iar, de anul viitor, vor fi deschise noi programe de finanțare nerambursabilă europeană. Deputata Raisa Enachi cere responsabilitate actualilor și viitorilor guvernanți în negocierea cadrului financiar 2028 – 2034. „Cei care vor negocia acest buget vor părăsi, mai devreme sau mai târziu, funcţiile pe care le ocupă, însă efectele deciziilor lor vor rămâne până în 2034, cu implicații directe asupra dezvoltării comunităților locale, a întregii țări”, atrage atenția deputata Raisa Enachi.
„Aproape 2.000 de miliarde de euro vor defini cadrul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, însă dincolo de dimensiunea impresionantă a acestei sume se află o întrebare mult mai serioasă decât distribuirea banilor între diferite capitole: dacă noua arhitectură financiară a Uniunii va continua să reducă diferenţele dintre economiile europene sau dacă, sub presiunea apărării, competitivităţii, tehnologiei şi noilor priorităţi strategice, va începe să considere coeziunea şi agricultura drept resurse disponibile pentru finanţarea altor ambiţii.
Nu poate exista o construcţie europeană durabilă în care securitatea să fie finanţată prin stagnarea regiunilor mai puţin dezvoltate, competitivitatea prin diminuarea resurselor agricole, iar autonomia strategică prin renunţarea treptată la solidaritatea financiară care a făcut posibilă extinderea Uniunii, pentru că o asemenea orientare ar modifica nu numai structura unui buget, ci însăşi filosofia politică pe care s-a construit integrarea europeană”, arată deputata Raisa Enachi, într-un comunicat transmis Camerei Deputaților joi, 3 septembrie 2026.
Parlamentarul vasluian consideră că viitorul Guvern trebuie să prezinte Parlamentului, înaintea etapelor decisive ale negocierii cadrului financiar 2028 – 2034, mandatul pe care îl va susţine, nivelul finanţării pe care îl consideră necesar pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, garanţiile pe care le va solicita şi limitele pe care nu este dispus să le accepte.
„Această negociere nu priveşte supravieţuirea unui Cabinet, ci capacitatea unei ţări de a continua, în următorul deceniu, recuperarea economică începută odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Cei care vor negocia acest buget vor părăsi, mai devreme sau mai târziu, funcţiile pe care le ocupă, efectele deciziilor lor vor rămâne însă până în 2034, iar diferenţa dintre un stat care îşi cunoaşte interesul şi unul care îl formulează prea târziu poate fi măsurată în miliarde de euro şi în ani de dezvoltare care nu mai pot fi recuperaţi”, este de părere deputata Raisa Enachi.
Parlamentarul vasluian consideră că viitorii guvernanți ar trebuie să învețe din lecția PNRR, și să implementeze politici realiste de atragere a fondurilor europene, politici care să ajute cu adevărat la dezvoltarea comunităților locale și a acestei țări, evitând riscul ca, iar, să irosim astfel de oportunități.
