Unul din cinci tineri români nu urma în anul 2025 nicio formă de educație și nici nu era înadrat în muncă. Proporția este mai mult decât îngrijorătoare, constată deputata Raisa Enachi, care arată că ce este la fel de alarmantă e faptul că din partea statului nu există nici cea mai mică preocupare pentru această situație și nu se ia nicio măsură.
„România s-a aflat şi în anul 2025 pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor care nu sunt încadraţi în muncă şi nu urmează nicio formă de educaţie sau formare profesională.
Vorbim despre 19,2% dintre tinerii noştri, adică aproape unul din cinci. Sunt tineri rămaşi în afara şcolii şi în afara muncii exact în anii în care statul ar fi trebuit să îi ajute să îşi găsească un drum în viaţă”, arată deputata Raisa Enachi într-o declarație în care constată și că statele europene au reuşit să reducă semnificativ fenomenul, pe când în România schimbările au fost aproape inexistente, pentru că „în ultimii zece ani, procentul a scăzut doar de la 20,9% la 19,2%, în timp ce ţări precum Italia şi Grecia au înregistrat reduceri de peste zece puncte procentuale”. În vreme ce media europeană este de 11%, în România rămâne la 19,2%, iar în rândul tinerilor cu un nivel scăzut de educaţie procentul ajunge la 35,8%, cel mai mare din întreaga Uniune Europeană, explică parlamentarul vasluian folosind date oficiale Eurostat, publicate în mai 2026.
„În spatele acestor procente sunt tineri care absolvesc şcoala fără o meserie, licee tehnologice care prea des nu mai oferă o calificare clară, sate şi oraşe mici unde drumul către un loc de muncă devine o piedică în sine şi familii care nu mai reuşesc să îşi ţină copiii în şcoală. Mulţi dintre aceşti tineri nu stau acasă pentru că nu vor să muncească. Stau pentru că ajung la 16, 18 sau 20 de ani fără o calificare, fără îndrumare şi fără să fi avut vreodată o legătură reală cu un angajator”, spune Raisa Enachi, oprindu-se, în special, asupra județului Vaslui, a cărui parlamentar este, pentru a arăta că „în judeţul Vaslui, problema tinerilor rămaşi în afara şcolii şi a muncii este legată direct de şomajul ridicat, de accesul dificil la locuri de muncă stabile şi de lipsa unor soluţii reale pentru cei care ies din şcoală fără o calificare solidă”: „Raportul AJOFM Vaslui pentru anul 2025 indică o rată a şomajului de 9,49% la începutul anului şi de 8,90% în luna decembrie, cu peste 9.600 de şomeri înregistraţi la final de an. Tot în 2025, prin măsurile agenţiei, 749 de tineri sub 30 de ani şi-au găsit un loc de muncă, iar 627 dintre ei nu lucrau şi nu urmau nicio formă de educaţie sau formare înainte de angajare”.
„Pentru Vaslui, aceste date transmit un mesaj simplu, tânărul trebuie sprijinit înainte să ajungă şomer în acte. În şcoală, atunci când riscă să abandoneze. În liceu, când ar trebui să înveţe o meserie. La finalul studiilor, când are nevoie de un drum concret către un loc de muncă. Altfel, statul nu face decât să îi numere prea târziu, după ce au pierdut deja ani importanţi”, constată, cu amărăciune, parlamentarul vasluian.
„Cel mai greu este pentru tinerele femei. România are cea mai mare diferenţă din Uniunea Europeană între fete şi băieţi la acest capitol, 25% dintre tinerele femei nu lucrează şi nu urmează nicio formă de educaţie, faţă de 13,8% dintre băieţi. Multe dintre ele rămân acasă din lipsa transportului, a serviciilor de sprijin, a locurilor de muncă în apropiere sau pentru că familia nu mai poate face faţă singură”, spune Raisa Enachi.
„Statul trebuia să ajungă la aceşti tineri mai devreme, când au început să lipsească de la şcoală, când familia nu a mai putut plăti naveta, când liceul nu le-a oferit o meserie şi când, la finalul studiilor, nu exista nicio legătură reală cu piaţa muncii. Asta înseamnă consiliere făcută la timp, transport pentru elevii din zonele izolate, sprijin pentru familiile care nu mai pot ţine copiii în şcoală şi cursuri după care tânărul chiar poate fi angajat, nu cursuri care se termină cu o diplomă pusă într-un dosar şi cu acelaşi om rămas fără muncă”, arată deputata, care, însă, este nevoită să constate că „în locul acestor soluţii, România a avut o criză politică, un Guvern demis şi prea mulţi tineri lăsaţi, din nou, ultimii la rând”.
„Anii pe care un tânăr îi pierde stând acasă nu se recuperează uşor. Se pierde obişnuinţa muncii, se pierde încrederea şi se pierde legătura cu o meserie. Iar această pierdere va fi plătită mai târziu de întreaga societate, în economie, în satele şi oraşele mici care se golesc şi în lipsa oamenilor pregătiţi să muncească”, explică parlamentarul.
„Astăzi, România nu are un Guvern cu mandat deplin care să îşi asume un plan serios pentru această problemă. Avem o clasă politică preocupată de calcule de putere, în timp ce prea mulţi tineri sunt lăsaţi în urmă. Asta ar trebui să ne îngrijoreze, nu cine ocupă un scaun la Palatul Victoria. Cât timp politicienii se ceartă pentru guvernare, un tânăr de 18 ani din Vaslui rămâne acasă, fără o meserie şi fără o şansă reală. Iar anii aceia nu îi mai dă nimeni înapoi. Este o ruşine ca România să fie an de an pe primul loc în Europa la tineri lăsaţi în afara şcolii şi a muncii, iar răspunsul statului să rămână acelaşi, tăcere, improvizaţie şi dezordine. De aceea, oricine va forma următorul Guvern trebuie să trateze problema acestor tineri ca pe o urgenţă naţională, nu ca pe o statistică pe care o citim o dată pe an şi o uităm a doua zi. România nu îşi mai permite să piardă tineri din cauza sărăciei, a abandonului şcolar, a lipsei locurilor de muncă şi a conflictelor politice. Aceşti tineri merită o şansă reală, iar statul român are obligaţia să le-o ofere la timp”, astfel își încheie declarația deputata Raisa Enachi.
