„Din aproximativ 21 de miliarde de euro, doar 14 miliarde sunt fonduri nerambursabile. Restul de 7 miliarde sunt împrumuturi, adică datorie publică pe care tot noi o vom plăti”, explică deputata Raisa Enachi mecanismele interne ale PNRR, adăugând că „în paralel, statul român mai scoate din buget încă aproximativ 8 miliarde de euro pentru TVA și cheltuieli neeligibile”, ceea ce înseamnă că „pe lângă banii europeni, contribuția internă este uriașă”.
„Și nu, banii nu vin înainte. Statul plătește lucrările, apoi recuperează sumele doar dacă proiectele sunt finalizate și condițiile impuse sunt respectate. Practic, ne finanțăm singuri și sperăm să ni se deconteze ulterior”, arată deputata Raisa Enachi într-o postare pe pagina sa de socializare, în care mai exlică că „din cele 14 miliarde nerambursabile, doar aproximativ 8 miliarde merg către infrastructură majoră, autostrăzi și spitale”, iar „restul sunt direcționate către proiecte stabilite în acord cu Comisia Europeană: digitalizare, cloud guvernamental, tranziție energetică, hidrogen, stocare și alte obligații asumate”.
„Iar din acele 8 miliarde pentru infrastructură, realitatea este și mai dură, dacă lucrările nu sunt finalizate la timp, nu sunt decontate integral. Asta reduce semnificativ suma efectiv accesată. În practică, rămâi cu mai puțin decât pe hârtie”, expune parlamentarul vasluian.
„Tragem linie: aproximativ 5 – 6 miliarde de euro rămân efectiv ca fonduri nerambursabile utilizate pe proiecte concrete.
În schimb, statul român mobilizează în total în jur de 25 de miliarde de euro din bugetul public. Rezultatul? Câteva sute de kilometri de autostradă în lucru sau parțial finalizați și modernizări punctuale în sistemul de sănătate, nu spitale noi la scară mare. Și atunci apare întrebarea logică, dacă tot am pus pe masă 25 de miliarde de euro din bani publici, nu puteam decide singuri prioritățile?”, se întreabă deputata Raisa Enachi.
O altă întrebare pe care și-a pune parlamentarul vasluian în acest context este: „Nu puteam construi infrastructură, spitale și susține economia fără constrângerile acestui mecanism?”.
„În schimb, avem taxe mai mari, facilități eliminate, presiune pe IMM-uri și o dependență tot mai mare de condiții externe. PNRR putea fi o oportunitate, dar în forma actuală, devine o ecuație în care contribuim masiv, ne împrumutăm și primim înapoi mai puțin decât ni se promite. Cine a negociat aceste condiții? Și, mai important, cine răspunde pentru rezultat?”, sunt întrebările cu care își finalizează analiza Raisa Enachi.
