Legea asociațiilor de proprietari stabilește clar în ce condiții și pentru ce tipuri de cheltuieli pot fi utilizate fondurile colectate de la proprietarii de apartamente, stabilește condițiile și destinația pe care o pot lua fondurile colectate de la proprietarii apartamentelor, la întreținere. Astfel, sumele colectate de asociațiile de proprietari de la locatari sau din alte servicii prestate (închirierea unor spații, publicitate etc.) pentru fondul de reparații nu pot fi cheltuite decât pentru lucrările planificate.
Un proiect legislativ permite ca aceste sume să fie folosite și pentru acoperirea unor facturi la diferite utilități, atunci când fondul de rulment este gol. Autorii proiectului au în vedere situația în care banii colectați pentru diferite lucrări vor putea fi utilizați la plata facturilor pentru a evita riscurile debranșării imobilului de la utilități. Practic se dorește flexibilizarea prevederilor din actuala lege a asociațiilor de proprietari.
Propunerea are în vedere introducerea în Legea 196/2018 mai multe prevederi în acest sens. Practic, se va permite ca, în cazul în care rezervele financiare ale asociației de proprietari existente în fondul de rulment sunt insuficiente, veniturile realizate în contul fondului de reparații sau al altor fonduri speciale să poată fi folosite pentru cheltuielile curente ale imobilului.
Pentru acest lucru, însă, va fi nevoie de o hotărâre a adunării generale a proprietarilor de apartamente. Proiectul propune ca astfel de hotărâri să fie adoptate de fiecare dată când este nevoie de un asemenea transfer de fonduri, pentru a evita situațiile în care banii sunt folosiți discreționar de conducerea Asociației.
„Rațiunea introducerii unei obligativități de constituire a acestor fonduri rezidă în dorința legiuitorului de a proteja proprietarii din condominii care își achită la timp contribuțiile care le revin la acoperirea cheltuielilor curente ale asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor constituite de asociația de proprietari, în raport cu membrii care înregistrează restanțe la plata acestor contribuții, evitând astfel eventuale măsuri sancționatorii, precum debranșarea întregului condominiu de la serviciile de utilități publice sau introducerea de acțiuni în justiție împotriva asociației ori instituirea unor măsuri asigurătorii” se arată în proiectul de act nomativ.
Autorii susțin că prin această prevedere este adăugată o normă care se va aplica doar în situații extreme, pentru a evita ca asociațiile de proprietari să ajungă în situații care ar duce la blocaje sau întârzieri privind plățile către furnizorii de utilități publice.
În prezent, legea stabilește că sumele necesare achitării cheltuielilor curente sunt stabilite de asociațiile de proprietari în sarcina proprietarilor de apartamente și se varsă în fondul de rulment.
Totodată, veniturile obținute din exploatarea proprietății comune, inclusiv cele din dobânzi bancare, aparțin asociației de proprietari și sunt virate în fondul de reparații, din care se execută diferite lucări. Din acest fond nu se pot face plăți curente pentru furnizorii de utilități.
