Pentru cei care caută romane ce ating deopotrivă mintea, inima și sufletul, „Laur” de Evgheni Vodolazkin și „Zuleiha deschide ochii” de Guzel Iahina se remarcă drept lecturi esențiale. Ambele romane propun călătorii interioare profunde, în care suferința devine drum spre transformare, iar căutarea sensului se desfășoară pe fundalul unei lumi marcate de violență și pierdere. Mai mult decât simple povești, ele sunt experiențe de lectură tulburătoare, care emoționează și persistă în conștiința cititorului.

Laur ne înalță prin dimensiunea sa metafizică, în timp ce Zuleiha… ne ancorează într-o realitate istorică dureroasă – ambele vorbind, în esență, despre curaj, credință și supraviețuire.
Laur – Evgheni Vodolazkin
„Laur” este o meditație profundă asupra condiției umane și o reconstituire simbolică a drumului de la cădere la mântuire. Romanul impresionează prin rafinamentul stilului și densitatea ideilor, oferind o experiență de lectură ce pare să reînvie o tradiție uitată. Tema centrală este vindecarea – de la trup, la suflet și apoi la întreaga ființă – condensată într-o formulare simplă, dar revelatoare, ce devine cheia de lectură a întregii opere.
Acțiunea se desfășoară în Rusia secolului al XV-lea, o epocă frământată de ciumă, sărăcie și moarte. Protagonistul, Arseni, rămâne orfan de mic și este crescut de bunicul său, un tămăduitor înțelept, care îi transmite nu doar cunoștințe despre plante și leacuri, ci și credință, smerenie și iubire pentru cuvântul scris.
Moartea iubitei și a copilului îl aruncă pe Arseni într-o criză profundă. Împovărat de vină și conștient de păcatul său, decide să se lepede de sine și să-și dedice viața mântuirii celor pierduți. Pornește astfel într-o călătorie inițiatică, devenind pe rând vindecător, călugăr, pelerin și sfânt – fiecare ipostază marcând o nouă treaptă de transformare lăuntrică.
Pe parcurs, credința sa se adâncește, iar harul de a vindeca depășește planul fizic, dobândind o dimensiune spirituală profundă. Prezența lui aduce alinare, pace și speranță într-o lume dominată de suferință. Arseni devine o figură aproape mitică, un simbol viu al echilibrului și al sensului într-un univers tulburat.
Romanul oscilează cu naturalețe între real și fantastic, între document istoric și legendă, între umor discret și reflecție teologică. Prin această alchimie stilistică și tematică, Vodolazkin construiește o operă de o rară frumusețe, atemporală și profund umană.
„Laur” nu este doar un roman istoric sau religios – este o poveste care tulbură, emoționează și înalță, un act de vindecare prin literatură. O călătorie spirituală ce ne invită să ne regăsim în propriile rătăciri și izbăviri.
Zuleiha deschide ochii – Guzel Iahina
Romanul de debut al lui Guzel Iahina reprezintă o impresionantă realizare literară, care a consacrat-o drept una dintre vocile cele mai puternice ale literaturii ruse contemporane. Inspirată de povestea bunicii sale, autoarea conturează o privire profund umană asupra uneia dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei sovietice – anii ’30, caracterizați de teroarea stalinistă și deportările în Siberia.
Protagonista este Zuleiha, o femeie tătară musulmană dintr-un sat izolat, prinsă într-o existență dificilă, sub dominația unui soț tiranic. După executarea acestuia în timpul colectivizării forțate, ea este deportată într-un lagăr din Siberia, unde condițiile dure declanșează o transformare profundă a ființei sale.
Metamorfoza ei, de la o femeie temătoare și supusă la o personalitate liberă și puternică, este portretizată cu finețe psihologică. Alături de ea, o galerie diversă de personaje – ofițeri, intelectuali exilați, țărani – conturează un tablou complex al exilului sovietic, fiecare urmându-și propriul drum, între adaptare și sfâșiere interioară.
Stilul narativ îmbină poezia cu realismul, evitând orice formă de ostentație sau brutalitate excesivă. Descrierile Siberiei sunt aspre, dar încărcate de o frumusețe tacită, transformând natura într-un martor și uneori aliat în lupta pentru supraviețuire.
Zuleiha deschide ochii nu este doar o poveste despre suferință, ci și un testament al renașterii, al curajului de a te regăsi în mijlocul unei lumi care pare să îți anuleze orice umanitate. Este o frescă istorică impresionantă, dar și o meditație profundă asupra identității, libertății și demnității umane.
Lectură plăcută!
Bibliotecar, Luciana Macovei
Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui