Miercuri, 19 februarie 2025, s-au împlinit 149 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. Cu această ocazie, deputata Raisa Enachi a transmis, în cadrul Camerei Deputaților, o declarație de presă. Inițiativa deputatei vasluiene este cu atât mai mult de lăudat cu cât, în general, cu excepția unor manifestări locale, s-a trecut poate prea ușor peste celebrarea celui mai mare sculptor român, recunoscut în întreaga lume, mai puțin de conducerea comunistă a statului român de la acea vreme.
Pe 19 februarie 1876, se năștea unul dintre cei mai importanți artiști români ai secolului XX, românul Constantin Brâncuși. Opera sa nemuritoare fascinează și astăzi. Puțin înțeles de români, artistul s-a consacrat în Franța, la Paris, avân expoziții în marile capitale ale lumii, iar operele sale sunt expuse în cele mai importante muzee de artă. Inițial, „renegat” de către comuniști, ca fiind unul dintre reprezentanții formalismului burghez cosmopolit, Brâncuși a vrut să lase statului român peste 200 de lucrări, însă, la acea vreme, a fost refuzat. Abia după 7 ani de la moartea, la Paris, a marelui sculptor, Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un geniu național și, în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoștinței) fără sfârșit, Masa tăcerii și Poarta sărutului a putut fi amenajat și îngrijit. În prezent, Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai mari sculptori contemporani, iar deputata Raisa Enachi a dorit să celelbreze împlinirea a 149 de ani de la naşterea sa, într-un omagiu. Iată, declarația de presă a deputatei Raisa Enachi prezentată în Camera Deputaților:
„Pe 19 februarie 2025, comemorăm 149 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai importanţi sculptori ai lumii, un vizionar care a revoluţionat arta modernă printr-o viziune unică asupra formei şi esenţei. Brâncuşi nu a fost doar un artist, ci un simbol al creativităţii şi al spiritului românesc, care şi-a dedicat viaţa artei şi căutării perfecţiunii.
Născut în Hobiţa, judeţul Gorj, în 1876, Brâncuşi şi-a demonstrat încă din copilărie talentul artistic şi dorinţa de a înţelege lumea prin artă. A urmat Școala de Arte şi Meserii din Craiova, apoi Școala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, unde şi-a format primele baze în sculptură. În 1904, a plecat la Paris, unde şi-a definit stilul şi a devenit unul dintre cei mai respectaţi artişti ai timpului său.
Brâncuşi a simplificat formele până la esenţă, creând opere care depăşesc timpul şi cultura. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără: „Coloana Infinitului” – simbol al aspiraţiei către absolut, „Poarta Sărutului” – o celebrare a iubirii şi trecerii dintre lumi, „Masa Tăcerii” – un omagiu adus reflecţiei şi comuniunii, „Pasărea Măiastră” – expresia zborului şi a libertăţii, „Domnişoara Pogany” şi „Sărutul” – exemple ale stilului său unic, care a influenţat sculptura modernă.
Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, creat în onoarea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, rămâne una dintre cele mai importante creaţii ale sale şi un simbol al culturii româneşti.
Brâncuşi nu a sculptat doar forme, ci şi idei, lăsând o moştenire de o valoare inestimabilă. „Simplitatea nu este un scop în artă, dar ajungi la ea apropiindu-te de sensul real al lucrurilor”, spunea el, exprimând principiul care i-a definit întreaga operă”, arată deputata vasluiană Raisa Enachi, în declarația de presă prezentată Camerei Deputaților.
„Astăzi, avem datoria nu doar de a-l omagia, ci şi de a găsi soluţii pentru ca opera sa să fie mai bine protejată, cunoscută şi respectată. Brâncuşi este al României, iar cultura română trebuie să fie păstrătoarea moştenirii sale” a declarat doamna deputat Raisa Enachi, care a încheiat declarația de presă cu un citat al marelui sculptor: „Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi vedea foarte departe”.
