Urmare a declarării ca fiind parțial neconstituțională a legii pensiilor speciale, precum și a legii prin care este interzis cumulul pensiei cu salariul, și retrimiterii lor în Parlament, de către Curtea Constituțională, judecătorii au suspendat protestul demarat încă din iunie, iar instanțele de judecată și-au reluat activitatea normală. Totuși, magistrații și-au rezervat dreptul de a respecta deciziile Consiliului Superior al Magistraturii privind volumul optim de muncă, respectiv stabilirea termenelor de judecată și limitarea numărului de dosare acordate cu termen, lunar.
Nemulțumiţi de modul în care se dorește a fi modificată legea pensiilor de serviciu și a celor speciale în cazul lor, judecătorii din întreaga țară, inclusiv cei vasluieni, au protestat încă de pe 21 iunie, prin amânarea tuturor proceselor care nu sunt urgente. Practic, o bună parte dintre cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată au primit amânări ale termenelor mai bine de două luni, unele dintre procese având date astfel de noi termene după jumătatea lunii septembrie.
Văzând că demararea acțiunii de protest nu are nici un rezultat, judecătorii au decis să acționeze chiar pe calea instanței, astfel că, la finalul lui iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea pensiilor speciale, precum și legea prin care este interzis cumulul pensiei cu salariul. Acțiunea a avut succes, iar pe 2 august, CCR a decis că Legea pentru modificarea pensiilor de serviciu este parțial neconstituțională. „1. Admite obiecția de necontituționalitate și constată că dispozițiile art.I-IV, art.XIII alin.(5) și (6) și art.XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3 la aceasta sunt neconstituționale. 2. Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și constată că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate. Definitivă și general obligatorie”, se arată în decizia CCR, pronunțată în 2 august 2023. Cele două legi au fost retrimise spre modificare și o nouă adoptare, în Parlament.
Drept urmare, la începutul acestei luni, în întreaga țară, adunările generale ale judecătorilor din cadrul instanțelor au decis suspendarea protestului și revenirea la programul obișnuit de soluționare a cauzelor aflate pe rol: „Având în vedere Decizia nr. 467/2023 a Curții Constituționale a României, judecătorii din cadrul Judecătoriei Vaslui, întruniți în ședința adunării generale din data de 4 septembrie 2023, au hotărât, cu unanimitate de voturi, suspendarea formei de protest stabilite prin Hotărârea Adunării Generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Vaslui nr. 5 din 20 iunie 2023, dispunând reluarea activităţii începând cu 4 septembrie 2023”, se arată pe portalul Judecătoriei Vaslui.
Totuși, unele instanțe, cum este cazul Judecătoriei Bârlad, au decis ca, chiar dacă au încetat protestul, să respecte recomandările Hotărârii nr. 2040/13.07.2023, a Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii privind volumul optim de muncă în stabilirea termenelor de judecată și a numărului de dosare acordate cu termen, lunar. Conform respectivei Hotărâri, numărul recomandat de dosare / complet / total ședințe de judecată programate în decursul unei luni este de 40 de dosare, la judecătorii, și de 20 de dosare în primă instanță sau în căile de atac, în cazul tribunalelor și a curților de apel, fără a lua în considerare dosarele având ca obiect încuviințarea executării silite și internare medicală nevoluntară. Acest lucru ar putea avea ca efect amânări de termene de judecată în unele dosare aflate pe rolul instanțelor respective.
