Cu ocazia Zilei Comunei, Consiliul Local Ivănești i-a acordat, iar primarul Vasile Novac i-a înmânat titlul de Cetățean de Onoare academicianului Ionel Miron, fiu al localității, unul dintre cei mai prolifici cercetători români în domeniul biologiei, premiat cu numeroase medalii la saloanele de inventică și supranumit „omul care a învățat peștii să crească”.
Duminică, 22 august 2021, cu ocazia Zilei Comunei, Consiliul Local Ivănești a acordat titlul de Cetățean de Onoare academicianului Ionel Miron, fiu al satului. Ulterior, primarul comunei Ivănești, Vasile Novac, i-a acordat titlul în cadrul sărbătorii, pe scenă, în prezența oamenilor din comună și a invitaților, printre care președinte Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, vicepreședintele Ciprian Trifan, deputați și senatori vasluieni și colegi primari.
„Sunt onorat că am fost invitat, ca de altfel toți cei care suntem prezenți aici trebuie să fim onorați, pentru că sunteți printre noi la această vârstă, sunteți într-o formă foarte bună, pentru a vă continua activitatea. Sper ca toți aceia care vă cunosc să se bucure în continuare de prezența dumneavoastră an de an și să aprecieze activitatea care o desfășurati pentru această țară, făcând cinste întregii națiuni”, a spus Dumitru Buzatu.
Prof. univ. dr. Ionel Miron este unul dintre cei mai prolifici cercetători români în domeniul biologiei. Premiat cu numeroase medalii la saloanele de inventică, a mai fost numit si „omul care a învățat peștii să crească”, fiind cel care a pus bazele unei biotehnologii de creștere a păstrăvului.
Născut în comuna Ivănești, județul Vaslui, în 1935, prof. univ. dr. Ionel Miron și-a dăruit 57 din cei 85 de ani de viață cercetării științifice. S-a dedicat limnologiei (disciplină care se ocupă cu studiul apelor continentale, modul în care aspectele fizice și chimice ale acestora influențează viața organismelor acvatice – n.) și acvaculturii, fiind cel care a pus bazele unei noi metode de cercetare în România, prin realizarea unei biotehnologii de creștere a păstrăvului în viviere flotabile.
Este membru al Societății de Ştiinţe Biologice din România, al Societății Române de Ecologie și vicepreşedinte şi membru fondator al Societăţii Române de Limnologie.
Din 2010 este Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, iar în anul 2014 a primit titlul de Profesor Emeritus al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Este Profesor Emeritus și membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din Romania – Facultatea de Biologie a Universității Alexandru Ioan Cuza, iar împreună cu prof. univ. dr. ing. Liviu Miron, membru asociat al Academiei de Științe Agrosilvice din România, încă și acum dețin recordul european de a sta sub apă, într-o expediție cu un batiscaf derulată în urmă cu decenii pe Lacul Bicaz care l-a impresionat pe faimoscul cercetător mondial Jacques-Yves Cousteau.
Într-un interviu acesta declara, cu ani în urmă: „Copilăria mea a fost spectaculoasă. În vacanțele școlare mă duceam pe câmp cu vitele, la păscut. Într-o familie cu cinci copii, fiecare are ceva de făcut pentru supraviețuire, mai ales că am parcurs o parte din copilărie prin război, prin secetă și prin condițiile unei vieți sociale frămîntate. În copilărie, la unsprezece ani, am plecat în Vaslui, pentru alte trepte școlare, inclusiv liceul. În vacanțe mergeam acasă și tot aveam atribuții de astea gospodărești, dintre care una era de a paște vitele pe câmp. Și acolo curgea un pârâiaș, Racova, care se varsă în râul Bîrlad. Ei, în pârâiașul ăsta, care uneori are apă puțină vara, printre ierburi, găseam peștișori. Și atunci, și acum îmi dau seama cât de mult însemna pentru mine să țin în mână un peștișor. Îl țineam în apa din pumni și îi dădeam drumul. Asta mi-a rămas în minte, ca o bucurie mare.
După aia, sigur, am ajuns la faza de facultate. Din facultate am intrat la un Cerc despre viața din apă, hidrobiologie. Fiind vorba despre viața din apă, un profesor foarte înzestrat și cu talent pedagogic, dar bun biolog în același timp, ne-a scos la iazurile din jurul Iașului, și acolo am descoperit primele elemente concrete ale vieții din apă. Organisme, începând cu plantele.
Și am ajuns din nou la peștii din copilărie, înțelegând cum era atunci. După aceea, am mers cu Cercul nostru în Deltă, în alt an am mers la Marea Neagră și, când am terminat facultatea, deja aveam o idee despre viața din apă. Apoi un profesor m-a recomandat la stațiunea Potoci, de la Lacul Bicaz. Acolo am petrecut decenii întregi, încercând să descopăr cum se formează viața într-un lac artificial. Cam acesta este câmpul de abordare pe care l-am început odată cu terminarea facultății și care durează și azi”.
