În Camera Deputaților au fost dezbătute două proiecte de lege privind protecția victimelor inclusiv a violenței domestice, proiecte care deja, au întrunit „girul” Senatului României. Deputata Raisa Enachi a intervenit la dezbaterea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice și a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție (PL-x 16/2026), criticân fătul că acestea protejează în fapt victimele. Parlamentarul vasluian anunță că, cel puțin al doilea proiect, nu îl va susține la vot, „pentru că, dincolo de ambalajul declarativ, nu aduce protecție reală suplimentară victimelor”.
Iată explicația deputatei Enachi:
„Inițiatorii afirmă că obiectivele sunt „consolidarea mecanismelor de protecție, creșterea eficienței intervenției instituționale și facilitarea accesului la justiție pentru victimă”.
În realitate, textul nu introduce niciun instrument nou de protecție efectivă a victimei.
Ce aduce concret proiectul?
Obligația autorităților administrației publice locale de a contacta victima în termen de 3 zile de la emiterea ordinului de protecție, pentru a-i asigura dreptul la informare.
Obligația de a contacta victima cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea ordinului, pentru a o informa că poate solicita prelungirea.
Aceste măsuri sunt strict procedurale și birocratice, ele nu salvează vieți, nu întăresc intervenția imediată și nu reduc riscul în situațiile de violență gravă.
În schimb, proiectul dezvoltă reglementări privind programe destinate agresorului, fără a crea garanții suplimentare reale pentru victimă.
Mai mult, proiectul ignoră observațiile Consiliului Legislativ, conține suprapuneri normative și ridică serioase probleme de tehnică legislativă. În loc de claritate, avem dublări și formulări necorelate.
Există și o problemă gravă de procedură, aceeași comisie, în aceeași componență, a emis două rapoarte diferite (nr. 7c-36/94/17.12.2025 și nr. 7c-36/14/12.02.2026) asupra aceluiași proiect.
O astfel de practică afectează predictibilitatea și rigoarea procesului legislativ. Parlamentul nu poate funcționa pe baza improvizației.
Dincolo de tehnica legislativă, problema de fond rămâne, acest proiect nu intervine acolo unde sistemul este cu adevărat vulnerabil, în momentul critic, când victima este în pericol, dar nu are forța sau curajul de a cere ajutor.
Am fost acuzați de USR că nu venim cu inițiative legislative.
Ba da, venim și cu propuneri consistente, nu cu proiecte care sunt doar frecție la picior de lemn.
Le-am reamintit de proiectul meu legislativ depus, pe care majoritatea îl ține blocat, deși el prevede foarte clar că, în situația în care polițistul constată indicii evidente de violență fizică, psihică sau amenințare gravă, iar victima refuză sau minimalizează riscul, se prezumă legal existența unui risc iminent. În aceste cazuri, polițistul are obligația de a emite ordinul de protecție provizoriu, chiar și în lipsa unei cereri exprese din partea victimei.
Aceasta este o măsură reală de protecție. Pentru că știm că, în multe situații, victima are teamă, este manipulată sau este dependentă economic ori emoțional și nu formulează o solicitare explicită, chiar dacă se află într-un pericol evident.
A condiționa protecția de voința exprimată a victimei, în plin context de abuz, înseamnă a transfera asupra ei o povară pe care statul ar trebui să o preia.
În loc să întărim obligația de intervenție a polițistului în situații de risc evident, ne limităm la obligația de a telefona victimei și la crearea unor structuri sau comisii temporare care consumă resurse publice fără impact real.
Violența domestică nu se combate prin bifarea unor obligații administrative, se combate prin intervenție rapidă, prezumarea riscului în situații evidente și responsabilitate instituțională clară.
Acest proiect nu aduce protecție suplimentară, nu clarifică procedurile, nu corectează vulnerabilitățile majore ale sistemului și nu respectă pe deplin rigorile tehnicii legislative.
De aceea, votez împotrivă.
Fac un apel către colegii din majoritate, dacă doriți cu adevărat să fiți în sprijinul victimelor, haideți să analizăm toate inițiativele aflate pe rol, indiferent de autor.
Să le citiți personal, să le comparăm și să adoptăm acele soluții care întăresc efectiv protecția, nu doar creează impresia că am mai modificat o lege”.
