Inspectoratul Teritorial de Muncă: Campania europeană pentru locuri de muncă sigure și sănătoase

CAMPANIA EUROPEANA PENTRU LOCURI DE MUNCĂ SIGURE Șl SĂNĂTOASE
„Locuri de muncă sigure şi sănătoase: Securitatea şi sănătatea în muncă în era digitală”,2023-2025 sub egida Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă.

Obiective:

Garantarea unui mediu de lucru sigur şi sănătos pentru cei peste 217 milioane de lucrători din Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv strategic pentru Comisia Europeană, care desfăşoară în acest sens o strânsă colaborare cu statele membre, partenerii sociali şi celelalte instituţii ale UE. Deoarece riscurile profesionale pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor sunt, în general, similare în întreaga Uniune, Comisia Europeană are rolul important de a sprijini statele membre în abordarea acestor riscuri într-un mod mai eficient şi în adoptarea unor directive de stabilire a unor cerinţe minime în vederea îmbunătăţirii mediului de muncă şi de asigurare a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

Prin urmare, Campania de sensibilizare se concentrează pe anticiparea şi gestionarea schimbării şi pune accentul pe riscurile psihosociale şi ergonomice, riscurile specifice erei digitale şi se structurează în cinci direcţii prioritare:

1. Munca pe platforme digitale;
2. Robotica avansată şi inteligenţa artificială;
3. Munca la distanţă;
4. Sisteme digitale inteligente;
5. Gestionarea lucrătorilor cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Munca pe platforme digitale. Digitalizarea schimbă rapid lumea muncii şi necesită soluţii noi şi actualizate de securitate şi sănătate în muncă (SSM). Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate (EU-OSHA) îşi propune să ofere factorilor de decizie politică, cercetătorilor şi locurilor de muncă informaţii fiabile cu privire la impactul potenţial al digitalizării asupra SSM, astfel încât aceştia să poată lua măsuri în timp util şi eficiente. de la distanţă aduce oportunităţi pentru lucrători şi angajatori, dar de asemenea, noi provocări şi riscuri pentru SSM.

Robotica avansată şi inteligenţa artificială. Sistemele bazate pe inteligenţă artificială şi robotica avansată transformă modul în care este proiectată şi executată munca umană. Astfel de sisteme care sunt fie încorporate (de exemplu, robotică) fie neîncorporate (de exemplu, aplicaţii inteligente) sunt capabile să efectueze acţiuni – cu un anumit grad de autonomie – pentru a îndeplini sarcini fizice sau cognitive şi pentru a atinge obiective specifice.

Acest lucru are implicaţii pozitive semnificative, nu numai în ceea ce priveşte productivitatea afacerii, ci şi pentru SSM. De exemplu, lucrătorii pot fi îndepărtaţi din medii şi sarcini periculoase, iar volumul de muncă poate fi optimizat. Astfel de sisteme pot îndeplini sarcinile repetitive cu risc ridicat sau necreativ, care sunt asociate cu o serie de riscuri SSM tradiţionale şi emergente, lăsând sarcinile cu risc scăzut şi conţinutul de muncă productiv sau chiar creativ în sarcina lucrătorilor.

Cu toate acestea, o serie de provocări pentru SSM în legătură cu utilizarea acestor sisteme bazate pe inteligenţa artificială la locul de muncă, care provin în principal din interacţiunea acestor sisteme cu lucrătorii, cum ar fi coliziuni neaşteptate, încredere excesivă şi aşa mai departe, dar şi legate de problemele psihosociale şi aspecte organizaţionale, există şi trebuie abordate.

De asemenea, vor fi abordate riscurile asociate cu utilizarea roboticii avansate şi a sistemelor bazate pe inteligenţă artificială pentru automatizarea sarcinilor, atât fizice, cât şi cognitive, evidenţiind o serie de probleme suplimentare, inclusiv om-maşină. interacţiune şi încredere.

Munca la distanţă. Munca la distanţă este orice tip de aranjament de lucru care implică utilizarea tehnologiilor digitale pentru a lucra de acasă sau, mai general, departe de sediul angajatorului sau într-o locaţie fixă. Munca la distanţă aduce oportunităţi, provocări şi riscuri, care merită să ţinem cont atunci când ne gândim la evoluţiile viitoare, inclusiv implicaţiile pentru dimensiunile de gen şi diversitate ale forţei de muncă şi impactul diferit între sectoare şi ocupaţii, pe lângă noile şi emergente, tehnologii, inclusiv realitatea augmentată şi realitatea virtuală, care se aşteaptă să aibă un rol în punerea la dispoziţie a muncii la distanţă pentru un număr mai mare de întreprinderi şi lucrători.

Sisteme digitale inteligente. Noi sisteme de monitorizare a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, cum ar fi aplicaţii pentru smartphone, dispozitive purtabile, camere mobile de monitorizare sau drone, ochelari inteligenţi, aplicaţii bazate pe TIC şi echipamente inteligente de protecţie personală sunt dezvoltate cu scopul de a monitoriza şi îmbunătăţi SSM. Acestea pot fi utilizate, de exemplu, cu scopul de a monitoriza starea fiziologică sau mentală a lucrătorilor, cum ar fi nivelul de stres, oboseală, vigilenţă şi ritmul cardiac, precum şi postura şi mişcarea corpului, pentru a monitoriza locaţia lucrătorilor în zone periculoase, instruiţi lucrătorii sau alertaţi managerii lucrătorilor sau chiar serviciile de urgenţă. Pe lângă oportunităţile lor pentru SSM, există şi preocupări, de exemplu legate de confidenţialitatea datelor, probleme de proprietate, eficacitate şi standardizare.

Gestionarea lucrătorilor cu ajutorul inteligenţei artificiale. Inteligenţa artificială şi tehnologiile digitale au dat naştere la noi forme de gestionare a lucrătorilor. Spre deosebire de formele anterioare de management care se bazează în mare parte pe supraveghetori umani, managementul lucrătorilor care utilizează Al se referă la noi sisteme de management şi instrumente care colectează date în timp real despre comportamentul lucrătorilor din diverse surse, cu scopul de a informa conducerea şi de a sprijini decizii automate sau semi-automatizate, bazat pe algoritmi sau forme mai avansate de IA.

Obiectivele specifice ale Campaniei pentru locuri de muncă sigure şi sănătoase în era digitală, 2023-2025 sunt următoarele:

• Să crească gradul de conştientizare cu privire la importanţa abordării noilor riscuri, ajutând la disiparea neînţelegerilor frecvente;
• Să promoveze evaluarea riscurilor, prin oferirea de informaţii cu privire la instrumentele practice şi prin crearea de ocazii de a face schimb de bune practici;
• Să se adreseze categoriilor de lucrători cu nevoi specifice şi celor expuşi unui nivel mai ridicat de riscuri, prin furnizarea unor informaţii adaptate şi a unor exemple de bune practici.
• Să crească nivelul de cunoaştere a cadrului legislativ în vigoare pentru protejarea lucrătorilor, precum şi să evidenţieze evoluţiile politicilor din domeniu.

Adresabilitate

Campania se adresează:

• Angajatorilor şi lucrătorilor din sectorul public şi privat, inclusiv cei care activează în întreprinderile mici şi mijlocii;
• Managerilor, conducătorilor locurilor de muncă, lucrătorilor desemnaţi pentru activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale, serviciilor interne de prevenire şi protecţie;
• Sindicatelor şi reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, serviciilor externe de prevenire şi protecţie;
• Organizaţiilor patronale;
• Asociaţiilor profesionale;
• Instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi al asigurării la accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale.

Inspectoratul Teritorial de Muncă VASLUI