Încă de la începutul acestei luni, deputata Raisa Enachi a susţinut, în plenul Camerei Deputaţilor, o declaraţie politică referitoare la agenţiile statului român, condamnând faptul că o bună parte a resurselor bugetare ale statului este alocată funcționării lor. Declarațiile parlamentarului vasluian sunt mai de actualitate ca oricând, în contextul în care viitorii guvernanți discută de aplicarea de noi taxe cetățenilor, iar așa zisele reduceri de personal ar urma să se aplice oricui, nu însă şi respectivelor agenții, autorități, institute, administrații, centre, regii, oficii, comisii, departamente, comitete, în fapt sinecuri de partid a căror funcționari bine plătiți din bani publici nici nu cunosc, unii dintre ei, ce au de făcut.
Iată declarația deputatei Raisa Enachi, transmisă Camerei Deputaților: „Agenţiile statului român, instituţii de vitrină, plătite regeşte din buzunarul contribuabililor. An de an, asistăm la înfiinţarea unor noi agenţii ale statului, caracterizate prin denumiri pompoase, sedii elegante şi salarii substanţiale pentru conducerile numite politic. Cu toate acestea, realitatea din teren rămâne neschimbată, spitalele continuă să se confrunte cu lipsa medicilor, şcolile se închid, iar primăriile se luptă să acopere cheltuielile curente. Statul se extinde continuu, construind o reţea paralelă de instituţii care, în esenţă, nu aduc beneficii reale cetăţenilor”, a declarat deputatul de Vaslui, Raisa Enachi.
„România a devenit o structură în care funcţiile publice sunt adesea ocupate pe criterii politice, în defavoarea competenţei şi meritocraţiei. De la Agenţia pentru Investiţii şi Comerţ Exterior până la Agenţia pentru Digitalizare sau cea pentru Monitorizarea Performanţei Întreprinderilor Publice, implică cheltuieli considerabile, dar fără rezultate concrete şi vizibile pentru cetăţeni. Această situaţie reprezintă o povară semnificativă într-un context economic dificil, cu taxe ridicate şi un exod continuu al tinerilor”, sublinia, de la tribuna Camerei Deputaţilor, Raisa Enachi.
Deputata Enachi a menţionat că „este imperativă desfiinţarea acestor agenţii care nu îşi justifică existenţa. România nu mai poate tolera risipa resurselor publice şi sinecurile politice. Parlamentul are responsabilitatea de a interveni prompt, iar inacţiunea îl face complice la perpetuarea acestei situaţii”.
La începutul lui iunie, Ministerul Finanțelor recunoștea că în România există 13.949 instituții publice. Între acestea, 11.376 de entități de stat aparțin administrației publice locale, respectiv celor peste 3.200 primării și consilii județene, lista incluzând unitățile școlare din învățământul preuniversitar, spitale și alte unități medicale sau sociale, dar societățile de utilități publice, ori instituțiile de cultură, muzee, teatre, biblioteci, etc, ori sportive din subordinea acestora. Alte 2.573 de instituții publice aparțin administrației publice centrale, între care aproape 40 de entități guvernamentale subordinea premierului și Secretariatului General al Guvernului (SGG), și alte câteva sute, în subordinea ministerelor. Este vorba despre acele agenții, autorități, institute, administrații, centre, regii, oficii, comisii, departamente, comitete, unități etc coordonate la nivel central și finanțate integral sau parțial, de la bugetul de stat.
