La propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a Ministerului Finanțelor, Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, legea pentru aprobarea contractului de finanțare pentru Autostrada Ploiești – Pașcani. Chiar dacă nu traversează județul Vaslui, viitoarea autostradă A7, Ploiești – Pașcani, ar urma să aibă un impact major asupra dezvoltării zonei Moldovei, prin legarea acestei regiuni de cea de sud, implicit de capitala țării, București.
Pentru finalizarea cât mai degrabă a lucrărilor, Autostrada Ploiești – Pașcani a fost divizată în 4 secțiuni, data finală de a execuției fiind de 48 de luni de la data semnării Contractului de finanțare.
„Realizarea acestui obiectiv de infrastructură va asigura îndeplinirea principalelor obiective prevăzute în cadrul Planului National de Redresare și Reziliență (PNRR), Reforma R1 – Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Investiția I3 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră. De asemenea, investiția va conduce la realizarea obiectivelor asumate prin Regulamentul 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și prin realizarea unei infrastructuri noi, necesară pentru asigurarea protecției mediului, reducerii emisiilor de carbon, siguranței și eficienței serviciilor de transport”, au explicat actualii guvernanți care, în ședința de Guvern de pe 4 aprilie 2024, au adoptat legea pentru aprobarea contractului de finanțare pentru Autostrada Ploiești – Pașcani.
Valoarea totală aprobată a acestui contract de finanțare este de peste 30,666 miliarde lei lei (TVA inclus), din care aproximativ 9,6 miliarde lei provin din alocări prin PNRR.
Realizarea Autostrăzii Ploiești – Pașcani a fost aprobată încă din 2021, prin H.G. nr. 522/2021 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Autostrada Ploiești – Buzău”, județele Prahova şi Buzău, H.G. nr. 130/2022 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii „Autostrada Buzău – Focşani”, județele Buzău şi Vrancea, H.G. nr. 903/2022 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii „Autostrada Focşani-Bacău”, județele Vrancea şi Bacău și H.G. nr. 688/2022 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii „Autostrada Bacău – Pașcani”, județele Bacău, Neamț şi Iaşi. Abia acum au fost identificate sursele de finanțare, marea majoritate a fondurilor provenind dintr-un împrumut extern de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Împrumutul acoperă până la 50% din costul total al realizării obiectivului de infrastructură. Nu sunt eligibile cheltuielile cu TVA și cele privind exproprierile. De aceea, obiectivul ar trebui finalizat până cel târziu la sfârșitul anului 2025, data finală de disponibilizare a împrumutului accesat de la BEI fiind de 48 de luni de la data semnării Contractului de finanțare. De aceea, pentru facilitarea implementării, Autostrada Ploiești – Pașcani în lungime totală de 319 km, cu un profil 2×2 benzi de circulație, a fost divizată în 4 secțiuni, după cum urmează: Ploiești – Buzău, cu o lungime de 63,25 km; Buzău – Focșani, cu o lungime de 82,44 km; Focșani – Bacău, cu o lungime de 95,9 km; Bacău – Pașcani, cu o lungime de 77,39 km.
Rămâne de văzut dacă Ministerul transporturilor va reuți, în timpul rămas, să finalizeze acest important, pentru zona Moldovei, obiectiv, dat fiind experiența altor asemeea investiții a căror implementare s-a prelungit ani buni, acest lucru implicând și cheltuieli suplimentare importante.
Dacă și când va fi finalizată, Autostrada Ploiești – Pașcani va contribui la:
– Călătorii rapide si fiabile pe distanțe lungi, precum și pe relații de navetă, prin reducerea timpului de călătorie și creșterea vitezei medii de deplasare;
– Îmbunătățirea condițiilor de siguranță a traficului rutier și reducerea costurilor de operare a vehiculelor;
– Reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului (traversări de arii protejate, schimbări de categorii de folosință a terenului, riscuri privind schimbări climatice etc.) cât și a impactului negativ asupra populației și așezărilor umane.
