În judeţul Vaslui există un patrimoniu cultural excepţional, însă în cele mai multe cazuri acesta este într-o stare de conservare precară. În această categorie sunt incluse conace, muzee, biserici etc. De exemplu în Huşi şi împrejurimi, o mulţime de clădiri istorice sunt într-o stare jalnică, gata, gata să se prăbuşească. Unele au suportat lucrări de reabilitare sau conservare, însă acestea fie nu s-au finalizat, fie au fost executate de mântuială.
În zona Huşilor, dar şi în judeţ, într-o stare jalnică sunt şi conacul de la Ivăneşti, comuna Pădureni, conac care prin frumuseţea sa ar fi fost un brand excepţional pentru comună, spitalul Carol I de la Ghermăneşti, conacul de la Soleşti (unde a trăit şi este înmormântată Elena Doamna, soţia lui Cuza Vodă), conacul de la Pribeşti etc. Singurul conac care a suportat renovări masive de calitate, este cel de la Avereşti (cumpărat şi renovat de un investitor român) ce a aparţinut ing. Stefan Negruti, inventator român cu studii la Paris.
La Huşi, oraş cu o tradiţie ce întrece cu mult alte oraşe ale judeţului, muzeul orăşenesc de istorie şi etnografie zace într-o nepăsare perpetuuă, greu de înţeles. S-au investit în lucrările de renovare sume peste cele care ar fi fost necesare, şi cu toate acestea, lucrările au stagnat aproape de finalizare. Totul se tărăgănează din anul 1992. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de neputinţă şi nepăsare pentru cultura şi patrimonial huşean.
De atunci zac, prin diverse locuri improprii de umezeală, mucegai etc, valori inestimabile ale istoriei locale, fără ca cuiva săi pese de acestea. Mai mult decât atât organelle abilitate ale poliţiei de patrimoniu, în loc să facă presiuni asupra factorului de conducere municipal, prin aplicarea unor amenzi usturătoare datorită depozitării şi distrugerii din nepăsare a patrimoniului cultural, aceştia fac presiune şi hărţuie cercetători oneşti, pasionaţi, determinându-i prin atitudinile lor de intimidare să renunţe sau chiar să părăsescă planul fizic (este notoriu cazul unui învățător arheolog din Giurcani, pasionat de arheologie, care a realizat un muzeul comunal la el acasă, expunând piese ce le-a desoperit în urma tractoarelor care distrugeau cu plugul artefactele de mii de ani. Fiind hărţuit, anchetat, amendat şi în final confiscându-se întregul patrimonial descoperit pe câmpuri, însă păstrat în condiţii mai bune ca la muzeul din Huşi, a ajuns în faza în care să pună la suflet întreaga tevatură poliţenească şi să moară în urma unui infarct. Mă întreb retoric, oare anchetatorul respectiv nu simte o povară pe suflet când mai vine vorba de acel învăţător model, ce era pictor, sculptor, poet, arheolog şi tată model. S-au poate meseria nu-i permite să aibă astfel de resentimente acute….Cu siguranţă nimic nu rămâne nerezolvat în conştiinţa dumnezeiască. Toate la timpul potrivit, exact când se potrivesc astrele…
La aceasta se adaugă şi nepriceperea, neputinţa şi neprofesionalismul primarilor care s-au succedat la conducerea oraşului până astăzi, puşi ad-hoc la cârma acestuia în funcţie de servilismul şi aportul fiecăruia la partidul din care făcea parte. Unde m-ai punem că la cârma acestuia s-au aflat, la un moment dat doi profesori de istorie (unul viceprimar, altul primar), în timpul mandatelor cărora nu s-a făcut mai nimic pentru salvarea patrimoniului existent.
Chiar şi astăzi, după cele câteva mandate ale primarului actual, se constată că Muzeul orăşenesc apare exact ca în prima sa zi de mandat: nimic nu s-a mişcat la clădirea muzeală în cei 14 ani de conducere la primărie. Chiar dacă au existat unele explicaţii elaborate, totuşi nu justifică nepăsarea cruntă în a se găsi soluţii pentru renovarea totală a clădirii muzeale sau chiar mutarea muzeului în altă locaţie din oraş. Mai sperăm, noi huşeni, poate că până la sfârşitul acestui mandat să se mobilizeze atât primarul, cât şi sfătuitorii acestuia, în a găsi o soluţie practică, de a vedea şi noi o entitate muzeală istorică serioasă, care să adăpostească valorosul tezaur istoric naţional pe care oraşul Huşi îl deţine.
Dureroasă este risipa de bani fără noimă care se face la nivel judeţean, când se alocă masiv cu zeci de mii de lei pe diverse broşuri, pliante color, cărţi fără relevanţă, activităţi inventate etc, însă pentru aceste monumente şi valori inestimabile niciun leu.
Lipsa unei istorii vizibile prin existenţa unui muzeu municipal pentru publicul larg huşean şi nu numai te face să crezi că aceste locuri fie nu au istorie, fie i-a fost ştearsă de cineva care nu ne vrea pe aici… Cert este că neimplicare activă a factorilor de conducere, atât de la nivel local, cât şi judeţean, arată mai degrabă nepăsare, nepricepere, neprofesionalism, ură faţă de cultura autentică naţională şi ignoranţă.
Autor: Dr. Vicu Merlan, arheolog expert
