Primarul Dumitru Boroș a făcut lobby pe lângă premierul Ilie Bolojan ca Spitalul Municipal „Elena Beldiman” din Bârlad să fie trecut pe lista spitalelor de importanță strategică. Deocamdată, chiar dacă îndeplinește celelalte criterii, unitatea din Bârlad nu se încadrează în cerințele propuse de Ministerul Sănătății, din cauza titulaturii de „Municipal”. Dacă nu va fi pe această listă, spitalul din Bârlad ar putea avea acces mai redus la finanțările nerambursabile.
Ministerul Sănătății a pregătit un proiect de Hotărâre de Guvern privind criteriile de încadrare în categoria spitalelor de importanţă strategică a unităților spitalicești din țară. În această categorie ar urma să fie incluse spitalele publice de urgență, spitalele județene, de urgență, cele din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională, spitalele și institutele de specialitate, clinici și spitale de psihiatrie și măsuri de siguranță., clasificarea urmând a se face pe baza unor criterii clare, precum dotările, personalul și performanța. Pentru pacienți, un spital de importanță strategică presupune mai multă siguranță, timp de reacție mai scurt și șanse mai mari de recuperare, mai ales în situații critice. Și pentru medici, profesarea într-un astfel de spital ar fi benefică, urmând a beneficia de condiții mai bune, vizibilitate profesională și impact real asupra cazurilor grave, chiar dacă reclasificarea unităților sanitare ar însemna mai multă muncă și responsabilitate.
Conform proiectului de act normativ, nici Spitalul Municipal „Dimitrie Caloian” din Huși și nici Spitalul Municipal „Elena Beldiman” din Bârlad nu s-ar încadra în categoria spitalelor strategice, din simplul motiv că au titulatura de spital „municipal”, chiar dacă sunt de urgență.
Primarul municipiului Bârlad, Dumitru Boroș, este îngrijorat că neincluderea pe lista spitalelor strategice ar însemna pierderea finanțării și mai puțin acces la fonduri nerambursabile pentru modernizarea în continuare a spitalului municipal. „Concret, spitalul nostru, care are dotarea, importanța și adresabilitatea unui spital de urgență județean, poate fi scos din cursă doar din cauza titulaturii de „municipal”. Asta înseamnă: risc de pierdere de prioritate la finanțări publice; încetinire a investițiilor, cu toate că nevoia reală din teritoriu rămâne aceeași (urgențe, adresabilitate mare, presiune pe linii de gardă); risc de descurajare a medicilor care vor fi tentati să aleagă alte unități medicale, dar și de plecare a celor încadrați deja în spital”, arată primarul Boroș, într-o postare pe pagina de socializare a primăriei Bârlad.
„În ultimii ani, spitalul nostru a trecut printr-o evoluție pe care o recunoaște toată lumea: dintr-un spital îngenuncheat de datorii către firme care l-au căpușat, a ajuns un spital care a încheiat anul trecut cu profit, iar dotările de ultimă generație și finanțările consistente (buget local + buget de stat) au ridicat unitatea la un nivel performant. De la 4 – 5 linii de gardă, am ajuns la 22 de linii de gardă – adică 22 de tipuri de urgențe și probleme medicale pentru care peste 200.000 de oameni din Bârlad și comunele din sudul județului se adresează spitalului nostru. Acest salt a atras medici tineri, care vin în număr tot mai mare”, arată Dumitru Boroș, care a semnalat aceste probeme prim-ministrului Ilie Bolojan, în cadrul unei întâlniri la care a participat zilele trecute împreună cu primarii municipiilor Roman, Moinești, Pașcani, Petroșani și Caransebeș. „Dacă actul normativ rămâne nemodificat, spitalul din Bârlad riscă să se confrunte cu blocaje care nu țin de dotările sale, de serviciile pe care este capabil să le presteze, ci de o încadrare administrativă”, a arătat primarul Boroș, care a anunțat că premierul Bolojan l-a asigurat că va transmite Ministerului Sănătății aspectele semnalate, astfel încât noua clasificare să ofere și spitalelor municipale de urgență o șansă de a deveni „strategice” atunci când rolul, dotarea și adresabilitatea le recomandă.
Trebuie menționat că Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății a declarat în legătură cu noua reclasificare că spitalele care nu devin spitale strategice vor rămâne cu aceeași finanțare pe care o au și în momentul de față. „Actul normativ nu a fost făcut pentru a face rău spitalelor sau sistemului. Această reorganizare era necesară pentru că nu s-a mai făcut de peste 25 de ani”.
Același ministru a vizitat în octombrie 2025 spitalul din Bârlad, ulterior, declarând: „Am văzut un spital curat, bine organizat, cu echipamente moderne și, mai ales, cu oameni dedicați. Am stat de vorbă cu medici și asistente și am fost impresionat de entuziasmul, profesionalismul și dorința lor sinceră de a dezvolta spitalul. Deși spitalul are statut municipal, nivelul dotărilor, competenței și adresabilității îl recomandă ca pe un spital de rang județean. Este motivul pentru care voi susține cât de mult voi putea dezvoltarea acestei unități medicale”.
Și totuși, mulți edili, precum primarului Boroș, dar și manageri de spitale se tem că vor pierde din finanțări, cu efect direct asupra actului medical prestat.
