Evaluarea Națională se va derula pe modelul actual, colegiile vor putea organiza examen pentru cel mult 60% din locuri, iar Bacalaureatul va conține o probă suplimentară, de competențe de bază, dar același număr de probe scrise, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, luni, la prezentarea proiectelor legilor Educației. De asemenea, noua lege prevede că profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor nu vor mai intra la clasă și că mandatul unui rector va fi de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. Salarizarea profesorilor va fi progresivă şi are la bază salariul mediu brut pe economie. Cresc bursele; bursele de merit vor creşte de la 200 la 450 de lei pe lună. Profesorii din învăţământul primar vor fi formaţi în universităţi şi licee pedagogice. Documentele noilor legi ale Educației – elaborate chiar de către Ligia Deca pe vremea cât era consilier prezidențial – vor fi trimise Parlamentului, după aprobarea în Guvern.
Evaluarea naţională rămâne în formula de acum; concurs de admitere – dacă liceele doresc
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca (foto), a declarat, luni, că evaluarea naţională va rămâne în forma actuală, în noile legi ale educaţiei, liceele putând organiza, dacă doresc, concursuri de admitere la profilurile unde există concurenţă dovedită în ultimii ani.
“Evaluarea naţională rămâne în formula de acum – probe scrise la matematică, limba şi literatura română şi limba maternă pentru cei care îl urmează în această formă. Se introduce ideea de concurs de admitere la profilurile liceelor unde există concurenţă dovedită în ultimii ani dacă liceele vor să scoată aceste locuri prin concurs. Pentru acele profiluri pe care le doresc scoase la concurs liceele pot alege două probe pliate pe profil. De exemplu, pentru chimie-biologie pot alege chimia şi biologia în aşa fel încât să poată selecta dedicat pentru potrivirea cu profilul respectiv”, a precizat Ligia Deca, într-o conferinţă de presă în care a prezentat proiectele noilor legi ale educaţiei.
Ea a explicat că pentru 60% din locurile de pe profilurile vizate se poate da concurs, 40% din locuri rămânând în repartizare computerizată.
“Din aceste 40%, prioritate pe 10% dintre acestea vor avea elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau elevii de etnie rromă”, a adăugat ministrul Educaţiei.
Ligia Deca a arătat că subiectele vor fi standardizate, unice şi elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în conformitate cu programele la nivel gimnazial cu un grad de dificultate adecvat competiţiei, respectiv mai degrabă pentru selecţie decât în forma de examen sumativ pe care o are evaluarea naţională.
Ministrul Educaţiei a precizat că liceele vor anunţa cu un an înainte că vor organiza concurs de admitere şi ce probe va conţine acesta.
“În acelaşi timp se va organiza acest concurs de admitere pe profiluri cu subiecte pe care le realizează Centrul Naţional pentru Evaluare. Ei vor primi subiectele, se va asigura securizarea acestora şi integritatea corectării. (…) Concursurile de admitere pentru acele profiluri unde există competiţie se va realiza în aceeaşi zi, pentru 60% maxim, poate fi şi mai puţin, liceul poate opta pentru mai puţin din locurile la profilul care a demonstrat concurenţă în anii anteriori”, a spus Deca.
Ea a subliniat că prima generaţie care ar urma să dea acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024, dacă legea învăţământului universitar va fi adoptată până când începe anul şcolar.
“Nu vorbim despre un concurs de admitere iminent. Nu este cazul ca părinţii sau elevii să fie neliniştiţi. Avem o stabilitate de finalizare a ciclului gimnazial pentru toţi cei care se află acum în gimnaziu. Mai precis, nu schimbăm regulile în timpul jocului. (…) Avem patru ani să clarificăm şi metodologia şi procedura, să facem şi pilotare, în aşa fel încât formula pe care o definitivăm în legislaţia secundară să adreseze toate îngrijorările pe care părinţii, elevii, profesorii le-ar putea avea”, a spus ministrul Educaţiei.
Ligia Deca a explicat că toţi elevii vor da la finalul clasei a VIII-a examenul de Evaluare Naţională, iar apoi vor putea da, dacă doresc, şi admitere la liceele care organizează astfel de concursuri. Ea a precizat că repartizarea computerizată nu se va face decât după finalizarea celor două etape.
Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil; în plus – o probă care vizează competenţe de bază
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a anunţat, luni, că prin noile legi ale Educaţiei se propune ca examenul de Bacalaureat să se plieze pe fiecare profil, urmând să se introducă o probă complementară care vizează competenţe de bază.
“Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil. Vom avea Bacul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun şi îl aşteaptă de multă vreme. Rămânem cu două probe de competenţe lingvistice, limbă străină I, limbă străină II, tocmai pentru a creşte potenţialul de angajare şi adecvare a absolvenţilor pentru societatea viitorului, cele două probe la nivelul de competenţă diferită, în funcţie de câtă limbă străină s-a studiat pe parcursul orelor de liceu sau de gimnaziu”, a explicat ministrul Educaţiei, într-o conferinţă de presă în care a prezentat pachetul noilor legi ale educaţiei.
Ligia Deca a adăugat că, pe lângă forma actuală a examenului de Bacalaureat, va exista o probă complementară care vizează competenţe de bază.
“Pentru profilul uman va fi la matematică sau la ştiinţe ale naturii, pentru profilul real – o probă la alegere pentru disciplinele socio-umane: istorie, logică, filosofie, psihologie. Notarea, este vorba de competenţe de bază, nu avansate, se va face pe sistem admis/respins”, a menţionat Deca.
Potrivit acesteia, în sesiunile de vară – toamnă, elevii vor avea mai puţine discipline de examen, pentru că probele de competenţe lingvistice pentru limba I, limba II, probele de competenţe digitale, proba de competenţă complementară se vor putea da în timpul anului şcolar.
Ministrul Educaţiei a precizat că rămân probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare în limba română, după caz în limba maternă, oral, examen scris la limba română, două probe de competenţe lingvistice şi o probă practică de evaluare a competenţelor digitale.
“Toate aceste trei probe au ca rezultat certificarea unui nivel de competenţă în raport cu cadrele europene în aşa fel încât să fie şi foarte utile ulterior în accesul în învăţământul superior, în angajare, dacă este cazul”, a spus Deca.
Ea a menţionat că în funcţie de profil şi de specializare există proba E1 şi E2 în scris, proba F fiind una de competenţe de bază complementară cu profilul, care nu se evaluează cu notă, ci cu admis/respins.
“Pentru a promova examenul de Bacalaureat trebuie să existe rezultatul de admis la proba F. Rămâne să discutăm metodologia, având în vedere că această probă se dă înainte de sesiunea din vară, dacă ea se va putea repeta. Este o discuţie pentru metodologie şi legislaţie secundară. Avem cinci ani – patru plus anul de elaborare a programelor şi a manualelor – să clarificăm aceste aspecte”, a afirmat Ligia Deca.
Ministrul Educaţiei a menţionat că susţine corectarea încrucişată a lucrărilor la examenul de Bacalaureat.
Ligia Deca a mai spus că cele trei rute liceale – teoretic, vocaţional, tehnologic – vor conferi şanse egale de acces în învăţământul superior.
“De aceea şi bacalaureatul de adaptează cu profilul liceal. (…) Ne dorim să generalizăm învăţământul tehnologic dual până în anul 2027. Asta înseamnă că orice program de învăţământ tehnologic se va realiza în strânsă cooperare cu un angajator. (…) Includem şi învăţământul superior, practic în ruta duală completă este inclus învăţământul superior…(…) Sprijinim suplimentar consorţiile de învăţământ dual din care fac parte autorităţile publice locale, angajatorii, liceele tehnologice şi pot face parte şi universităţile”, a susţinut ministrul Educaţiei.
Salarizarea profesorilor va fi progresivă şi are la bază salariul mediu brut pe economie
Salarizarea profesorilor va fi progresivă şi va avea la bază salariul mediu brut pe economie, o prevedere care va fi inclusă în legile educaţiei, a anunţat ministrul Educaţiei, Ligia Deca. “Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie.
Această prevedere este inclusă în legile educației și avem sprijinul politic al coaliției pentru o pune în practică. Norma didactică va fi redusă pentru cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani, asta pentru a păstra atractivitatea profesiei și pentru a da timp acelor profesori cu experiență să se poată implica fie în management școlar, fie în activități de mentorat”, a spus ministrul Educaţiei în conferinţa de presă în care a anunţat principalele prevederi ale noilor legi ale educaţiei. Salarial mediu brut pe anul 2023 este de 6.789 de lei. Aceasta a adăugat că în cazul cadrelor didactice care se pensionează, aceastea vor primi o primă echivalentă cu două salarii. Ligia Deca a spus că există deja un acord în coaliție pe acest subiect.
Profesorii din învăţământul primar vor fi formaţi în universităţi şi licee pedagogice
Ligia Deca a mai spus că îşi doreşte să crească calitatea în educarea iniţială a profesorilor din învăţământul primar, aceştia urmând să fie formaţi în licee pedagocice şi universităţi. “Încercăm să profesionalizăm cariera didactică. (…) Vom creşte calitatea formării iniţiale, corelat cu o formare continuă mai adecvată contextului. (…) Liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii de învăţământ primar. Ceea ce până acum se forma doar la nivelul de învăţământ mediu acum vom forma la nivelul învăţământului superior. Profesia didactică este o profesie care necesită studii superioare”, a spus ministrul, potrivit Agerpres.
Ligia Deca a adăugat că profesorii care vor urma masteratul didactic vor fi stimulaţi cu prime. “Creştem sprijinul pentru cadrele didactice pentru Corpul de Mentorat şi Licenţiere Didactică. (…) Vom generaliza masteratul didactic, dar nu în forma pe care o ştim astăzi. (…) Pentru a-l face atractiv vom acorda o bursă lunară egală cu salariul mediu brut, aducă cu salariul unui debutant, care se acordă celor înscrişi în program, indiferent dacă aceştia au parcurs deja un alt masterat sau vor parcurge în viitor”, a explicat ministrul Educaţiei.
Mandatul unui rector va fi de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată
Mandatul unui rector va avea o durată de 5 ani și poate fi reeînnoit o singură dată. O persoană nu poate fi rector al aceleiași universități mai mult de 10 ani, indiferent de întreruperea din timpul celor două mandate, a spus, luni, ministrul Ligia Deca.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a spus că vor fi mecanisme clare de verificare a diplomelor, pentru că nimeni nu își mai doreștee cazuri în care diplomele emise de instituțiile de învățământ superior să nu aibă trasabilitate.
„Ne trebuie un sistem digitalizat ușor de verificat, care să garanteze verificarea ușoară a veridicității acestora. Am clarificat procedurile de alegeri și atribuțiile comisiilor consultative ale Ministerului. De asemenea, politicile de etică și deontologie nu vor mai fi lăsate doar la nivelul codurilor de etică de la fiecare universitate, ci va exista un cod cadru adoptat prin HG. Tot în sprijinul universităților și pentru a crește transparența vom avea o platformă unică de raportare pentru învățământul superior pentru a nu mai avea raportări diferite în platforme diferite. Se reduce, astfel, și încălcarea și birocrația pentru universități și sunt introduse sancțiuni pentru neintroducerea datelor cu caracter public: situația studenților, resurse umane, activitate științifică”, spune Deca.
Reprezentanții Ministerului Educației consideră că autonomia universitară vine la pachet cu responsabilitatea publică și atunci vor fi sprijinite universitățile, dar în același timp își doresc ca și universitățile să răspundă în fața societății și își asume responsabilitatea pe care o au în misiunea pe care și-au ales-o.
În privința mandatelor rectorilor, acestea sunt limitate în mod clar, a spus Deca.
„Durata unui mandat de rector este de 5 ani. Un mandat poate fi reînnoit o singură dată, iar o persoană nu poate fi rector în aceeași universitate mai mult de 10 ani indiferent de întreruperile din contextul celor două mandate”, a mai spus ministrul. (Mediafax)
Profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor nu vor mai intra la clasă
În proiectul legilor educației se prevede ca profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor să nu mai intre la clasă până la finalizarea anchetei, spune, luni, ministrul Educației, Ligia Deca.
În legea actuală nu este prevăzut ca, pe perioada desfășurării cercetării unui dascăl acuzat de violență împotriva copiilor acesta să nu mai intre la ore.
Această prevedere va exista în noua lege, a spus Ligia Deca.
„Având în vedere că există multe situații în care până la finalizarea cercetării disciplinare profesorul nu poate fi împiedicat pe legea actuală să intre la clasă am introdus o prevedere prin care profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor să nu mai desfășoare activități didactice cu elevii”; a spus ministrul Educației.
Potrivit ministrului, profesorul păstrează drepturile salariale pentru că dreptul la muncă nu poate fi negat din punct de vedere constituțional.
„Nu ne mai dorim ca profesorii violenți sau care prezumăm că ar fi fost violenți să aibă expunere la copii, la clase, la comunitatea școlară”, a mai spus ministrul Educației.
Bursele vor creşte; bursele de merit vor creşte de la 200 la 450 de lei pe lună
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat luni că proiectul de lege a învăţământului preuniversitar prevede creşterea burselor pentru elevi, dar şi posibilitatea ca elevii cu capacitate de performanţă şcolară înaltă să poată promova doi ani de studiu într-un an şcolar.
“Creştem bursele. Astfel, bursele de merit vor creşte de la 200 de lei pe lună la 450 de lei pe lună. Bursele de performanţă care devin burse de excelenţă olimpică vor avea valoare pentru cei care au premii la olimpiade naţionale – 700 de lei pe lună, cei care aduc medalii de la olimpiadele naţionale – 1.000 de lei pe lună. (…) Elevii care câştigă medalii la sporturile olimpice organizate de federaţiile sportive naţionale vor beneficia de burse de merit”, a afirmat ministrul, într-o conferinţă de presă, cu prilejul prezentării proiectelor de legi ale educaţiei naţionale.
