Duminică, 21 iunie 2026, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit Sfânta Liturghie la Capela Penitenciarului Vaslui.
Din soborul slujitorilor au făcut parte și părintele consilier eparhial Vladimir Beregoi, părintele capelan Cristian Antonescu, coordonatorul preoților din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, părinții protopopi din eparhie, părintele capelan Ioan Petronel Agarici, și preoți capelani din regiunea nord-est.
La slujbă au participat conducerea penitenciarului, personalul angajat şi persoane private de libertate din cadrul unității de detenție, precum și alți invitați.
În cuvântul de învățătură, Ierarhul Hușilor a arătat că în fragmentul evanghelic intitulat „Despre grijile vieții”, Domnul Hristos face o departajare clară între „a fi” și „a avea”:
«De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiți pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă vei îmbrăca; au nu este viața mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea?» ( Matei 6, 25)
Fragmentul evanghelic ne dă o măsură, un indiciu despre cum trebuie să ne trăim viața. Din păcate, ne risipim, ne pierdem în foarte multe lucruri nesemnificative și generăm în noi înșine foarte multe griji care ne sustrag de la ceea ce este esențial.
Grijile amplifică starea de stres, deturnându-ne de la modul de a duce o viață întru înțelepciune. În mod evident, pasajul evanghelic numit „despre grijile vieții” nu ne îndeamnă să nu fim responsabili față de propria noastră viață, ci mai degrabă ne atenționează asupra modului cum trebuie să gândim prioritățile. În limbajul curent al omului modern avem un verb pe care îl folosim foarte des, „a prioritiza”, adică să departajăm extrem de clar cele secundare de cele principale.
Pasajul evanghelic ne vorbește mai degrabă despre cum trebuie să ne asumăm responsabilitatea asupra vieții noastre și cum să trasăm extrem de clar prioritățile noastre. Hristos ne spune că viața noastră valorează mult mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Cu alte cuvinte, ni se spune să facem o departajare clară între „a fi” și „a avea”.
Este mai valoros, mai plin de substanță faptul de a căuta „să fii” decât „să posezi” ceva din lumea aceasta. De pildă, nu este suficient să avem un discurs foarte frumos despre corupție sau despre imoralitate, iar noi să fim corupți sau imorali. Esențial este mai întâi să avem viața noastră incoruptibilă și ireproșabilă din punct de vedere moral. Întâi să căutăm „să fim” și apoi „să posedăm”, aceasta este prioritatea pe care o trasează Domnul în această pericopă evanghelică.
Viața noastră valorează mult mai mult decât orice fel de grijă, de preocupare pentru cele materiale. Faptul că noi putem să ne trăim viața în mod sănătos este deja o mare mulțumire. Dacă simțim că viața este un dar al lui Dumnezeu, toate celelalte vor veni de la sine. La fel, trupul nostru, cel pe care-l îmbrăcăm și căruia îi conferim frumusețe prin hainele pe care le punem pe el, este esențial să fie sănătos, îngrijit și apoi să avem drept atenție – și nu îngrijorare nici preocupare – cu ce ne îmbrăcăm. De fapt, Hristos este Cel ce spune, în finalul acestui fragment evanghelic: „căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte vi se vor adăuga vouă” – adică „fiți preocupați de ceea ce ține de valoarea spirituală a vieții, de prezența lui Dumnezeu în viața voastră și apoi celelalte vor veni de la sine. Fiți oameni drepți, corecți din punct de vedere moral și apoi celelalte vor veni de la sine”.
Fragmentul evanghelic vorbește și pentru omul de astăzi, care se afundă în griji și în multe preocupări. Atât în filosofia antică, cât și în textele de spiritualitate ortodoxă filocalică, se spune că grijile sunt generate de interpretările pe care le dăm în mintea noastră, și un gând care generează în noi stres deși durează foarte puține secunde, bucla în care rămânem noi ca stare emoțională și interpretarea pe care o dăm față de tot ce ne trece prin cap sunt cele care ne țin încleiați, afundați într-o stare de stres.
Preasfinția Sa a arătat că o sursă a stresului constă în clasificarea greșită a priorităților din viață:
Unul dintre Părinții contemporani, Sfântul Paisie Aghioritul, ne spune: „simplificați-vă viața ca să înlăturați stresul”. Se leagă foarte bine cu ce spune Hristos în Evanghelie: dacă ochiul nostru este curat – în limba greacă este folosit termenul «simplu», adică fără să fie amestecat, diluat sau afectat de ceea ce este imoral – vedem lucrurile exact așa cum sunt, fără să le dăm conotațiile pe care acele lucruri nu le au de fapt, atunci și viața noastră va fi una liniștită, împăcată.
Noi – și este un efort enorm la nivelul minții noastre – ne lăsăm acaparați de gânduri, de interpretări pe care le dăm unor situații cu care ne confruntăm și care nu au niciun corespondent clar cu realitatea. Anticipăm de multe ori frici, care nu se întâmplă – sunt doar anticipări fără niciun fel de rezultat și generează starea de anxietate, de neliniște.
Fragmentul evanghelic ne spune clar: „fiți atenți înspre cele care țin de viață, de suflet, de partea spirituală, de credință, căci acestea sunt cele care contează cu adevărat, iar celelalte vor veni de la sine”.
Un om duhovnicesc, un om bun, capabil de iertare, care știe să răspândească în jurul său frumosul și binele, niciodată nu va fi capabil să facă rău sau să-și facă rău chiar sieși. Dimpotrivă, va avea o anumită delicatețe, o anumită grijă atât față de sine însuși cât și față de cei din jurul său.
Omul care se lasă manevrat și manipulat de cele materiale, de bani, și de tot ceea ce ține de degradarea acestei lumi, va ajunge foarte coruptibil. De aceea spune Hristos că nu putem sluji la doi domni, și lui Mamonna, adică banului, corupției, și lui Dumnezeu. Trebuie să alegem una din cele două.
Când suntem ai lui Dumnezeu și viața noastră este centrată pe cele spirituale, evident că le vom evita pe celelalte și nu vor avea niciun fel de influență asupra noastră. Sigur că aici am în vedere partea depreciativă a vieții, ceea ce ține de imoralitatea ei; materia sau lumea aceasta și tot ceea ce ne oferă Dumnezeu sunt o binecuvântare, însă nu trebuie idolatrizate și puse în centrul vieții noastre pentru a lua locul Lui.
Trebuie să primeze cele spirituale, calitatea sufletească a cuiva. Cineva poate fi foarte inteligent, cu un anumit statut social, cu vizibilitate, dar dacă este un caracter deplorabil, imoral, nu valorează foarte mult și nu ne mulțumește. Este greu să interacționăm cu asemenea oameni, noi înșine facem distincția foarte clară, exact cum ne spune Hristos: contează „să fii” nu „să ai”.
Astăzi, din nefericire, se pune un foarte mare accent și evaluăm oamenii în funcție de ceea ce au, iar nu în funcție de ceea ce sunt cu adevărat, de calitatea lor sufletească.
Prioritatea despre care ne vorbește Domnul Hristos este calitatea sufletească – aceasta ar trebui să fie primordială și cea de care noi să ținem cont.
Să ne regândim prioritățile și să ajungem la această concluzie foarte clară, că viața noastră valorează mult mai mult decât hrana, decât ceea ce oferim ca să ne întreținem, și că trupul nostru este mult mai important decât îmbrăcămintea cu care-i oferim noi căldură și o anumită formă de frumusețe.
Să ne regândim, în mod înțelept, prioritățile în viața noastră. Dacă avem drept deviză a vieții cuvântul Sfântului Paisie Aghioritul, „Simplificați-vă viața ca să înlăturați stresul!”, atunci vom reuși să trăim înțelept.
La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Episcop Ignatie a sfințită troița din curtea Penitenciarului Vaslui, ridicată prin grija doamnei comisar șef de poliție penitenciară Cristina Chirvasă, directorul Penitenciarului Vaslui.
Cu prilejul acestei vizite, Ierarhul Hușilor a oferit Capelei Penitenciarului Vaslui mai multe cărți de cult, apărute la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, iar persoanelor private de libertate prezente la slujbă, daruri constând în alimente și articole de îmbrăcăminte.
