Taxele locale din România vor suferi o creștere semnificativă începând cu anul viitor, în cadrul unui proces de reformă fiscală mai amplu, asumat de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). După mai multe „pachete” de reformă fiscală deja adoptate – ajungând acum la cel cu numărul 3 – urmează o modificare importantă în zona taxelor locale, mai puțin mediatizată până acum: reforma impozitelor pe proprietate, aplicabile clădirilor, terenurilor și autovehiculelor.
„Vorba din popor spune că un necaz nu vine niciodată singur. și se adeverește, iată, mai mult ca oricând, exact acolo unde doare: la impozitele și taxele pe care contribuabilul trebuie să le plătească statului”, afirmă Alex Milcev, partener și lider al departamentului de Asistență fiscală și juridică din cadrul EY România, care atrage atenția asupra unui val de schimbări care vor afecta direct contribuabilii.
După mai multe „pachete” de reformă fiscală deja adoptate – ajungând acum la cel cu numărul 3 – urmează o modificare importantă în zona taxelor locale, mai puțin mediatizată până acum: reforma impozitelor pe proprietate, aplicabile clădirilor, terenurilor și autovehiculelor.
Conform lui Milcev, această creștere a taxelor locale nu este o surpriză, ci rezultatul unei măsuri amânate, dar prevăzute expres în angajamentele PNRR. Uniunea Europeană solicită statului român să crească veniturile bugetare locale prin actualizarea valorii impozabile a proprietăților, astfel încât aceasta să reflecte mai fidel valoarea de piață reală. Scopul este de a genera venituri mai mari la nivel local, reducând astfel dependența de bugetul central și diminuând distorsiunile fiscale.
Inițial prevăzută pentru implementare la 1 ianuarie 2026, măsura a fost amânată încă din vara anului 2022, în contextul inflației ridicate, al incertitudinilor economice post-pandemice și al proximității anilor electorali 2024–2025.
„Iată însă că intrăm în linie dreaptă cu aceste măsuri legislative, odată cu aprobarea Pachetului de măsuri fiscale nr. 1 propus de Guvernul Bolojan”, precizează Milcev, adăugând că forma finală a noii legislații este în curs de elaborare și ar trebui să fie definitivată până la sfârșitul lunii august.
Schimbări majore în calculul impozitelor locale
Reforma va aduce două modificări esențiale în modul de calcul al impozitelor locale. Prima dintre acestea vizează intervalele de impozitare: plafonul maxim va fi eliminat, iar autoritățile locale vor avea libertatea de a stabili nivelul taxelor, cu respectarea unor praguri minime:
- 0,1% pentru clădirile rezidențiale,
- 0,5% pentru cele nerezidențiale,
- 0,4% pentru clădirile utilizate în agricultură.
Această flexibilitate va permite primăriilor să-și ajusteze veniturile fără a solicita sprijin suplimentar de la bugetul central.
A doua modificare importantă privește modul de definire a bazei impozabile, care va fi aliniată mai strâns cu valoarea de piață a imobilelor. În prezent, pentru persoanele fizice, impozitul pe clădirile rezidențiale este cuprins între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă, ajustabilă în funcție de rangul localității și zona unde se află proprietatea. Pentru persoanele juridice, cotele sunt similare pentru clădirile rezidențiale, dar pot ajunge până la 1,3% pentru cele nerezidențiale.
Evaluarea valorii impozabile se face printr-un raport întocmit de un evaluator autorizat, valabil cinci ani. Cu toate acestea, metodologia actuală este depășită și nu reflectă fidel valorile de piață, susține Alex Milcev.
„Este important să spunem că acest pas, pe care îl putem considera un fel de ‘revoluție’ a sistemului taxelor locale din România, urma să fie realizat oricum. Din păcate, a coincis cu această conjunctură fiscală dificilă, marcată de alte creșteri de taxe și impozite, ceea ce va avea un efect compus negativ asupra tuturor contribuabililor”, avertizează el.
Impozitul pe lux și posibile schimbări de comportament
Reforma vine în completarea așa-numitului „impozit pe lux” – o taxă specială aplicabilă locuințelor evaluate la peste 500.000 de euro și mașinilor de peste 75.000 de euro. Şi în acest caz se discută despre posibile majorări sau introducerea unei poveri fiscale suplimentare.
Un alt efect colateral ar putea fi apariția unui fenomen deja cunoscut în alte țări dezvoltate: „downsizing-ul” – renunțarea la proprietăți mari, greu de întreținut fiscal, în favoarea unor locuințe mai mici, cu taxe reduse.
„Dacă în România acest fenomen nu s-a prea manifestat până acum, și din cauza mentalității de ‘proprietar până la capăt’, e probabil ca de anul viitor să asistăm la accentuarea acestui ‘pas înapoi’”, explică Milcev. „Să nu uităm precedentul din anii 2000, când, în plină efervescență imobiliară, multe familii cu venituri mici își vindeau proprietățile din orașele mari și se mutau la periferie sau în zone mai ieftine, rămânând și cu o diferență bună de bani”.
Impactul asupra mediului de afaceri
Pe lângă populație, și firmele vor resimți puternic efectele noilor taxe. Costurile cu deținerea și utilizarea activelor imobiliare vor crește, ceea ce se va reflecta inevitabil și asupra chiriilor, atât în sectorul rezidențial, cât și în cel comercial.
„Posibil ca majorarea taxelor locale de la 1 ianuarie 2026 să nu fie doar o decizie economică de moment, ci chiar un pas care va schimba mentalități și comportamente ale proprietarului român și va redefini ce înseamnă o investiție imobiliară”, concluzionează Alex Milcev.
Reforma este încă în lucru, însă direcția este clară: taxe mai mari, evaluări mai aproape de realitate și o mai mare autonomie fiscală pentru autoritățile locale. Contribuabilii, fie persoane fizice, fie companii, trebuie să se pregătească din timp pentru noile reguli ale jocului.
